DOSAR: Ioan Mureşan, primul caz de ministru deferit justiţiei şi condamnat pentru corupţie

În decembrie 2003, procurorul PNA Alexandru Chiciu, şeful Secţiei a II-a a PNA, l-a trimis în judecată pe fostul ministru al Agriculturii Ioan Avram Mureşan pentru deturnare de fonduri, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată şi fals intelectual; pe Ioan Truţă Enea (fost secretar general adjunct şi consilier în cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei) - deturnare de fonduri şi complicitate la luare de mită în formă continuată; pe Silvia Căpitanu (fost director general al Direcţiei Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională din MAA) - deturnare de fonduri; pe Dan Jiga (fost director general al Direcţiei Generale Economice şi Relaţii Bugetare din MAA) - două infracţiuni de luare de mită în formă continuată.

Alexandru Chiciu a fost procuror pregătit în străinătate pe banii statului român în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, care şi-a dat demisia din PNA în iulie 2005, la scurt timp după ce a venit şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar.

Procurorul Chiciu a conexat faptele comise de Avram Mureşan în 12 septembrie 2003, după ce în octombrie 2001 fuseseră obţinute în caz avizele de începere a urmăririi penale de la Comisia de specialitate a Preşedinţiei (cum prevedea legea atunci).

Alexandru Chiciu (în prezent avocat) a stabilit că inculpaţii Mureşan, Truţă şi Căpitanu au schimbat destinaţia fondului de contrapartidă aferent împrumutului extern acordat de Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite, Guvernului României (conform convenţiei încheiate la 5 aprilie 1993) şi au folosit acest fond în alte scopuri decît cele prevăzute de HG 949/1999, cauzînd MAA o pagubă de 29.507.688.963 de lei.

Astfel, deşi prin Hotărîrea Guvernului 949/15 noiembrie 1999 s-a stabilit că Fondul de contrapartidă trebuia utilizat în totalitate de MAA ca "suport financiar pentru acoperirea cheltuielilor de condiţionare şi depozitare a grîului ale unor producători agricoli stabiliţi prin ordin al ministrului Agriculturii şi Alimentaţiei", Mureşan a emis, în 23 decembrie 1999, Ordinul 155, prin care - contrar dispoziţiilor stabilite prin actul normativ menţionat - a dispus ca banii să se folosească "pentru realizarea de proiecte".

Citeşte şi: Ioan Avram Mureşan, condamnat definitiv la şapte ani de închisoare cu executare pentru deturnare de fonduri

PNA susţinea că, în aceeaşi zi, Mureşan Ioan Avram a emis un al doilea document - o adresă către Ministerul Finanţelor - prin care a solicitat transferul banilor de la Direcţia Generală de Trezorerie într-un cont al unei bănci comerciale. În acest scop, el a invocat însă prevederile actului normativ, şi nu pe cele ale propriului său ordin. Mai mult, după transferul banilor, inculpaţii Căpitanu şi Truţă au utilizat Fondul de contrapartidă pentru a face o serie de plăţi către societăţi comerciale şi fundaţii şi ar fi ridicat sume în numerar.

"Trebuie menţionat distinct faptul că suma de 1.241.897 de dolari (respectiv 22.938.860.000 de lei) a fost folosită pentru o plată externă, efectuată cu titlu de «servicii de consultanţă» către o societate din Cipru. De asemenea, trebuie subliniat şi faptul că toate operaţiunile pentru utilizarea Fondului de contrapartidă nu au fost înregistrate în contabilitatea MAA, iar în arhiva ministerului nu există documente justificative pentru utilizarea acestor sume de bani", explica sursa citată.

De asemenea, PNA a stabilit că Mureşan a comis un abuz în serviciu contra intereselor publice în legătură cu implicarea sa în scoaterea, de la rezervele de stat, a cantităţii de 5.000 de tone de ulei brut de floarea soarelui.

Mureşan, în calitate de ministru, a întocmit, în mai şi noiembrie 1999, precum şi în aprilie 2000, mai multe rapoarte pentru scoaterea din rezerva de stat sub formă de împrumut a cantităţii de 5.000 de tone ulei, beneficiar fiind SC Sun Oil SRL Rîmnicul de Jos - judeţul Constanţa.

"Scoaterea cantităţii de ulei a fost favorizată de nerespectarea dispoziţiilor legale ce reglementau rezervele de stat; mai mult, rapoartele semnate de inculpatul Ioan Avram Mureşan invocau, în mod nereal, că împrumutul este necesar «pentru depăşirea situaţiei critice» a agentului economic, în condiţiile în care nu au putut fi identificate documente din care să rezulte situaţia de criză a SC Sun Oil", spuneau procurorii.

De altfel, legislaţia în vigoare la acea dată nu prevedea intervenţia statului pentru scoaterea unui agent economic dintr-o situaţie critică, cu atît mai mult cu cît nici reprezentanţii Sun Oil nu depuseseră la MAA documente care să justifice necesitatea împrumutului.

Cât priveşte infracţiunea de fals intelectual, procurorii susţineau că Mureşan, în numele reprezentanţilor SC Sun Oil, a semnat un raport prin care solicita prelungirea termenului de restituire a uleiului. În plus, deşi, în 13 martie 2000, reprezentanţii unităţilor teritoriale ale Administraţiei Naţionale ale Rezervelor de Stat (ANRS) au constatat inexistenţa gajurilor constituite potrivit contractului pentru împrumutul celor 5.000 de tone de ulei, Mureşan a semnat, în aprilie 2000, un nou raport prin care a solicitat cu încă 180 de zile prelungirea termenului de restituire a uleiului.

În acelaşi dosar, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Truţă şi Jiga, pentru două fapte de corupţie. Procurorii au reţinut că cei doi, în calităţile pe care le aveau în MAA, au pretins bani de la Valentin Nedelcu (care i-a denunţat ulterior), pentru acordarea unor prime de export de grâu şi porumb, precum şi pentru facilitarea unor credite pentru achiziţionarea de produse agricole.

Cazul Avram Mureşan a plecat de la o sesizare a agenţiei amercicane USAID (United States Agency for International Development), care cerea explicaţii privind cheltuirea unor bani daţi pentru conmstrucţia unor silozuri.

Sesizarea a fost făcută la Parchetul General în anul 1999, când la guvernare era Convenţia Democrată, care în 2000 a pierdut alegerile, iar puterea a fost preluată de social-democraţi. Cazul a fost ţinut la sertar până când în toamna anului 2002, când s-a înfiinţat structura anticorupţie din cadrul Ministerului Public.

Constituirea dosarului ministrului Mureşan s-a făcut urmărindu-se plăţile prin hotărâri de Guvern.

(Material realizat de Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro)