DOSAR MEDIAFAX: Mii de copii încep şcoala în clădiri care stau să cadă. Pentru unii, şcoala e un canton silvic. Situaţia pe judeţe a unităţilor de învăţământ

SĂLAJ

Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Sălaj susţine că, faţă de anii anteriori, starea unităţilor de învăţământ din judeţ este mult mai bună în pragul noului an şcolar, întrucât în multe unităţi au fost derulate investiţii.

"Avem în judeţ 99 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, la care sunt arondate alte unităţi, ceea ce ne duce la un total de 444 de unităţi de învăţământ. Condiţiile de studiu pe care le oferă copiilor sunt mult mai bune ca în anii anteriori, întrucât în 2011-2012 s-au derulat investiţii, atât din bugetele locale, cât şi din fonduri de la Ministerul Educaţiei ori fonduri europene. Chiar şi în mediul rural, şcolile arată bine", a declarat inspectorul şcolar general, Gheorghe Bancea.

Şi directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj, Ligia Marincaş, a declarat corespondentului MEDIAFAX că, faţă de anii anteriori, unităţile de învăţământ "arată bine".

"Unităţile de învăţământ arată bine, inclusiv acele şcoli şi grădiniţe care asigură apă potabilă din rezervoare. Asemenea situaţii sunt întâlnite în comune unde există proiecte privind introducerea sistemului de alimentare cu apă şi unde este o chestiune de timp până la rezolvarea situaţiilor", a declarat directorul DSP Sălaj.

Ligia Marincaş a precizat că inspectorii sanitari vor face controale în unităţi, pentru a verifica exact condiţiile pe care le oferă elevilor, dar numai după 1 septembrie, întrucât până atunci şcolile şi grădiniţele sunt încă în vacanţă. Potrivit directorului DSP Sălaj, inspectorii vor merge mai ales în unităţile de învăţământ unde au fost probleme în anii anteriori, vizând grupurile sanitare situate în curte.

Potrivit Ligiei Marincaş, însă, aceste situaţii sunt întâlnite mai mult în şcoli şi grădiniţe unde învaţă foarte puţini copii, numărul lor fiind minimul care trebuie întrunit (cinci) pentru ca unitatea să rămână, totuşi, deschisă, şi unde investiţiile au fost puţine.

Una dintre unităţile de învăţământ unde s-au făcut investiţii importante este Colegiul "Alexandru Papiu Ilarian" din Zalău, aici fiind încă în derulare un proiect în valoare de 10,7 milioane de lei.

"Este un proiect derulat de Primăria Zalău şi finanţat prin Programul Operaţional Regional, valoarea lui totală fiind de 10,7 milioane de lei. Sunt investiţii majore, începute anul trecut, iar o parte din lucrări au fost executate. Cum, însă, mai sunt multe de făcut, şi în acest an elevii vor urma o parte din cursuri după-amiaza (cei care au săli de clasă în corpul de clădire unde se fac modernizări - n.r.)", a declarat inspectorul şcolar general, Gheorghe Bancea.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Zalău, Manuela Ghiuruţan, a declarat că la colegiul respectiv proiectul prevede schimbarea acoperişului, înlocuirea instalaţiilor electrice şi a racordurilor la reţeaua de apă, unele recompartimentări şi amenajări de laboratoare, crearea unui corp de legătură între două clădiri cu săli de clasă, modernizarea clădirii internatului şi dotarea acestuia cu mobilier specific.

"Săptămâna trecută, a fost turnată fundaţia la corpul de legătură, iar în prezent se lucrează la înlocuirea acoperişului pentru corpul A. Durata de implementare a proiectului este de 24 de luni, finanţarea de 10,7 milioane de lei reprezentând cel mai mare buget alocat modernizării şi reabilitării unei unităţi de învăţământ în Zalău", a spus Manuela Ghiuruţan.

Lucrări de reabilitare şi modernizare sunt în curs de desfăşurare şi la şcolile din localităţile Horoatu Crasnei şi Stârciu, proiectul fiind unul iniţiat de administraţia locală a comunei Horoatu Crasnei anul trecut.

Directorul Şcolii Gimnaziale Horoatu Crasnei - unde este arondată şi şcoala din satul Stârciu -, Ileana Lungu, a declarat că modernizarea celor două şcoli face parte dintr-un proiect integrat, finanţat din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR).

"Pentru şcoala din centrul de comună au fost alocaţi 2,8 milioane de lei, în timp ce pentru modernizarea şcolii din Stârciu - 3,05 milioane de lei. La fiecare şcoală s-a înlocuit acoperişul, a fost schimbată tâmplăria de lemn cu termopan, s-au executat zugrăveli interioare şi exterioare şi a fost montat un nou sistem de încălzire, bazat pe panouri solare", a declarat Ileana Lungu.

Potrivit Ilenei Lungu, pentru ca elevii să aibă condiţii bune pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică, la fiecare şcoală a fost construită o sală de sport, cu o suprafaţă de 600 de metri pătraţi. Sălile de sport sunt pe suport metalic şi vor avea, pe lângă suprafaţa de joc, un spaţiu dotat cu aparate fitness şi vestiare.

"La şcoala din Stârciu, lucrările sunt aproape finalizate, iar la şcoala din Horoatu Crasnei, mai rămân de executat lucrări la sala de sport, pe care sperăm să le finalizăm până în noiembrie", a declarat Ileana Lungu.

În cadrul aceluiaşi proiect integrat prin care au fost reabilitate şi modernizate şcolile, în satul Stârciu a fost amenajat un Centru de zi "After school".

"Situat în apropierea şcolii, centrul va fi funcţional într-o clădire care a fost ridicată la începutul secolului trecut (anii 1920 - n.r.) şi care a adăpostit iniţial vechea şcoală. Este o construcţie care are o arhitectură frumoasă şi la reabilitarea căreia s-a păstrat aceeaşi linie. Totodată, are şi o curte spaţioasă, potrivită pentru copii", a declarat Ileana Lungu.

Firma desemnată prin licitaţie publică pentru a se ocupa de lucrările de la cele două şcoli din comună şi de amenajarea centrului este Trustul de Instalaţii, Montaj şi Construcţii Cluj-Napoca.

La cele două şcoli, din localităţile Horoatu Crasnei şi Stârciu, învaţă aproximativ 320 de elevi.

SIBIU

Un număr de 24 de şcoli din judeţul Sibiu nu au autorizaţie sanitară de funcţionare, iar în două unităţi încă se lucrează la toalete, până acum acestea având latrine.

Potrivit inspectorului şcolar general Ştefan Firu, 24 de instituţii şcolare din cele 238 nu au autorizaţie sanitară de funcţionare, iar în două şcoli se lucrează pentru a fi amenajate toalete, acolo funcţionând latrine.

"Din 238 de unităţi şcolare, doar 24 nu au autorizaţie sanitară de funcţionare. Menţionez că această autorizaţie se obţine în anumite perioade, deoarece nu toate şcolile au obţinut în aceeaşi zi autorizaţia. Ele sunt în curs de rezolvare", a declarat Ştefan Firu.

El a afirmat că vor fi probleme în ceea ce priveşte imobilele retrocedate, printre ele şi o parte din sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean.

"Rămân câteva şcoli care sunt retrocedate şi în care noi nu putem investi sub nicio formă. Acolo avem noroc cu primarii, care fac eforturile necesare pentru a face curat, pentru a zugrăvi astfel încât să fie condiţii propice să înceapă noul an şcolar. Probleme grave nu sunt. Anul şcolar va fi deschis în 10 septembrie. O problemă ar fi faptul că de cinci ani sediul Inspectoratului este retrocedat. Am solicitat o întâlnire cu Biserica Reformată în 4 septembrie. Nu ştiu ce va fi atunci. Există posibilitatea să pună sigiliul", a declarat Ştefan Firu.

Potrivit sursei citate, dacă Biserica Reformată nu va mai permite activitatea Inspectoratului în acea clădire, va fi nevoie de un alt spaţiu, unde ar trebui să se investească, deoarece "nu orice clădire se pretează a fi Inspectorat Şcolar".

Ştefan Firu a precizat că în sistemul de învăţământ sibian există unităţi de învăţământ cu lucrări de investiţii sau de reabilitări în derulare, pentru care este necesară continuarea finanţării.

SUCEAVA

În judeţul Suceava sunt autorizate sanitar 177 de unităţi de învăţământ din totalul celor 833, în timp ce 656 de nu au autorizaţie sanitară, 598 dintre acestea fiind din mediul rural.

Directorul adjunct al DSP Suceava, Cătălina Zorescu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că în judeţul Suceava doar 20 la sută din unităţile de învăţământ au autorizaţie sanitară, respectiv 177 din cele 833.

Zorescu a spus că, în cursul acestei veri, nu a existat nicio solicitare din partea vreunei şcoli pentru obţinerea acestei autorizaţii şi nici pentru stabilirea unor planuri de conformare în vederea îmbunătăţirii dotărilor pentru acordarea acestei autorizaţii.

Ea a arătat că, în general, şcolile coordonatoare din comune deţin autorizaţii sanitare, însă problema se pune în cazul şcolilor din satele componente care nu îndeplinesc condiţiile autorizării, respectiv lipsa apei curente şi a canalizării, lipsa grupurilor sanitare în incinta unităţii.

Directorul adjunct al DSP Suceava a subliniat că toate liceele din judeţ au autorizaţie sanitară, precum şi majoritatea şcolilor generale.

"Chiar şi în municipiul Suceava au rămas câteva unităţi care nu deţin autorizaţie sanitară, respectiv o şcoală generală din Burdujeni-sat şi cinci grădiniţe cu program normal, fie pentru că funcţionează la parterul unor blocuri sau nu au curte cu spaţii de joacă, fie învaţă în două schimburi", a explicat Zorescu.

Ea a precizat că angajaţi ai Serviciului de Control Sănătate Publică din instituţie vor face controale, prin sondaj, de la 1 septembrie, în unităţi de învăţământ din judeţul Suceava pentru a verifica stadiul lucrărilor de igienizare, aprovizionarea cu materiale dezinfectante.

Purtătorul de cuvânt al ISJ Suceava, Laura Hacman, a declarat că în cazul unora dintre şcolile fără autorizaţii sanitare de funcţionare nu s-au realizat investiţii în infrastructură, respectiv nu au apă curentă sau grupuri sanitare, iar altele sunt în programe de reabilitare, investiţiile fiind începute, dar nefinalizate.

Ea a precizat că în judeţul Suceava sunt 97 de obiective de investiţii la unităţi de învăţământ care se află în diverse stadii de execuţie, iar în noul an şcolar vor fi deschise trei şcoli în Zamostea, Bălcăuţi şi Bosanci, unde investiţiile au fost finalizate.

Potrivit lui Hacman, în această perioadă în şcolile sucevene continuă lucrările de igienizare a spaţiilor de învăţământ în vederea începerii noului an şcolar.

TIMIŞ

În judeţul Timiş, 52 de şcoli şi grădiniţe nu au autorizaţie sanitară de funcţionare, până în acest moment, din cauză că nu au apă curentă şi canalizare, aproximativ .300 de elevi fiind afectaţi de această situaţie.

Inspectorul şcolar general Cornel Petroman a explicat că 52 de şcoli şi grădiniţe, toate din mediul rural, nu au autorizaţie sanitară, dintr-un număr total de 647 de unităţi de învăţământ câte funcţionează în judeţ.

"Din cele 52 de unităţi de învăţământ fără autorizaţie sanitară sunt 29 de grădiniţe cu program normal, 18 şcoli cu clasele I-IV şi cinci şcoli cu clasele V-VIII", a declarat Petroman.

El a spus că aceste unităţi şcolare se află în 22 de comune şi două oraşe, în Gătaia şi Făget, de care aparţin sate.

Cauza principală o reprezintă lipsa apei curente şi a canalizării. Conducerile comunelor nu au posibilitatea să racordeze aceste şcoli măcar la o reţea de apă curentă, astfel încât să se poată construi toalete în incinta şcolii.

"Aproximativ 1.300 de elevi sunt afectaţi, aceştia urmând să înveţe în anul şcolar 2012-2013 în şcoli sau grădiniţe neautorizate din punct de vedere sanitar", a spus Petroman.

Printre localităţile care nu au autorizaţie sanitară pentru şcoli se numără comuna Bethausen. Primarul Ioan Lihoni spune că nu are bani pentru a racorda cele două şcoli din comună la reţeaua de apă curentă.

"Din câte ştiţi, acum şcolile au bugetul lor propriu, iar din această cauză a trebuit să angajăm o contabilă la şcoală. Nu spun că din salariul contabilei reuşeam să racordăm şcolile la reţeaua de apă curentă, dar măcar mai făceam unele economii. Putea foarte bine contabila de la Primărie să ţină contabilitatea de la şcoală. Apoi mai avem cheltuieli mari cu combustibilul. Avem microbuze şcolare care transportă elevii, însă combustibilul este peste şase lei litrul. E foarte scump, iar bugetul nostru este redus. Pur şi simplu nu am bani pentru modernizarea şcolilor", a declarat Ioan Lihoni.

Într-o situaţie mai bună se află oraşul Gătaia, care are cinci sate aparţinătoare, iar în acestea până acum şcolile au funcţionat fără autorizaţie sanitară. O parte dintre aceste şcoli vor obţine autorizaţia, în urma unor lucrări făcute în baza unui proiect al unui ONG, Clubul Rotary Cetate.

Este vorba despre proiectul "10 şcoli de nota 10" prin care la 13 şcoli din judeţul Timiş se vor construi grupuri sanitare noi. Costul estimativ al lucrărilor este de circa 100.000 de euro, bani adunaţi din donaţii şi sponsorizări.

"Suntem în curs de a avea autorizaţie sanitară la trei şcoli, începând din acest an şcolar. Este vorba de şcolile cu clasele I-IV din satele Butin, Şemlacu Mare şi Sculea. Am fost cuprinşi în proiectul celor de la Rotary Cetate, iar cu donaţiile acestui ONG vom putea avea grupuri sanitare noi la şcoli", a declarat primarul din oraşul Gătaia, Raul Cozarov.

În schimb, potrivit primarului, şcolile din localităţile Percosova şi Şemlacu Mic, care aparţin tot de Gătaia, mai au de aşteptat deoarece nu sunt bani pentru investiţii. Mai mult, şcoala din Şemlacu Mic a fost revendicată, astfel că Primăria Gătaia caută soluţii pentru mutarea ei într-un alt spaţiu.

Cât despre dotări sau mobilier nou, nici nu poate fi vorba în judeţul Timiş. Inspectorul şcolar general, Cornel Petroman, a declarat că fiecare primărie investeşte în măsura posibilităţilor în şcoli, însă, în mare parte, mobilierul rămâne acelaşi.

"Din câte cunosc eu, nu s-a achiziţionat mobilier nou pentru şcolile sau grădiniţele din judeţul Timiş, cu excepţia celui pentru clasa pregătitoare pentru care au fost alocaţi bani de la Ministerul Educaţiei", a declarat Cornel Petroman.

Potrivit şefului ISJ Timiş, printre localităţile în care unele şcoli sau grădiniţe nu au o astfel de autorizaţie sanitară de la Direcţia de Sănătate Publică se numără Chevereşu Mare, Vucova, Bethausen, Bucovăţ, Darova, Dudeştii Vechi, Ghizela, Secaş, Iecea Mare, Giulvăz, Jamu Mare, Ohaba Lungă, Pietroasa, Sânmihaiu Român, Satchinez, Făget, Gătaia şi Traian Vuia.

VASLUI

Peste o treime din cele 850 unităţi de învăţământ din judeţul Vaslui vor începe anul şcolar fără să aibă autorizaţie sanitară. Multe şcoli au probleme în ceea ce priveşte asigurarea apei curente şi a toaletelor.

"Din informaţiile prezentate de directorii de structuri, o treime din unităţile de învăţământ nu au autorizaţie sanitară de funcţionare. Nu ştim câte din acestea ar mai putea obţine avizul sanitar până la începerea cursurilor, dar cert este că multe şcoli au în continuare probleme în asigurarea apei curente şi în ceea ce priveşte toaletele pentru elevi şi preşcolari. Situaţia s-ar putea rezolva doar printr-o strategie pusă la punct la nivel naţional, printr-o colaborare a tuturor factorilor implicaţi, de la minister şi până la autorităţile locale", a declarat inspectorul general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui, Doru Bălan.

Una dintre cele mai grave situaţii din judeţul Vaslui este la şcoala din Fâstâci, unde peste 200 de elevi vor învăţa, pentru al şaptelea an consecutiv, în dispensarul vechi de peste un secol şi în cantonul silvic de la marginea pădurii. Această situaţie se menţine încă din 2006, de când fosta şcoală a fost dărâmată, cu intenţia de a fi construitã o unitate nouă. Lucrările la noua instituţie au început, însă un an mai târziu au fost sistate în urma unei somaţii trimise firmei de construcţii de către viceprimarul de atunci Vasile Aporcăriţei, care în 2008 a devenit primar pentru un mandat în comuna Cozmeşti, în componenţa căreia se află şi localitatea Fâstâci.

"În documentele existente la primărie am găsit o somaţie făcută în 28 septembrie 2007 către firma de construcţii, prin care i se aduce la cunoştinţă că i-a fost retrasă autorizaţia de construcţie. Cererea nu este motivată în niciun fel, însă constructorul se conformează şi opreşte lucrările", a declarat, vineri, pentru corespondentul MEDIAFAX, actualul primar al comunei Cozmeşti, Mihai Sima.

Din 2007 şi până acum, lucrurile au fost tergiversate în permanenţă, iar de atunci mai mulţi prefecţi care s-au perindat la conducerea judeţului au încercat rezolvarea problemei. În urmă cu un an, prefectul de la acea vreme Levente Szekely îl soma pe primarul de Cozmeşti să reia lucrările, cu termen de punere în aplicare a ordinului, însă primarul de atunci Vasile Aporcăriţei nu s-a confoamat, lucrările rămânând în continuare blocate.

"A existat un conflict permanent între fostul primar Aporcăriţei şi patronul firmei de construcţii, conflict care nu a dus la nimic pozitiv. Mai mult, în anul 2008 au existat 1,4 milioane lei în conturile Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui, după cum reiese dintr-o notă care mi-a fost trimisă zilele acestea, pentru finalizarea şcolii. Banii nu au fost cheltuiţi şi, în consecinţă, au fost trimişi înapoi la Ministerul Educaţiei", susţine primarul Mihai Sima.

El mai spune că acum nu există finanţere pentru terminarea construcţiei noii şcoli, însă speră că noua conducere a Ministerului Educaţiei va rezolva această problemă.

"Am trimis memorii peste tot, inclusiv la Ministerul Educaţiei, şi am primit semnale pozitive. Acum două zile m-a contactat doamna ministru Andronescu şi mi-a cerut detalii despre şcoală, în ce stadiu este. Nu ne rămâne decât să aşteptăm şi să tragem speranţe, la fel ca cei peste 200 de elevi care vor învăţa în continuare în acele spaţii improprii", a adăugat Mihai Sima

Potrivit unei expertize făcută în cursul anului trecut, pentru terminarea şcolii ar mai fi necesar un milion de lei, în această sumă intrând inclusiv costurile centralei termice şi caloriferelor. La această sumă se adaugă 700.000 de lei datoriile primăriei către constructor pentru ceea ce a fost executat şi neplătit în termen.

"Şcoala este ridicată din 2007. Trebuie acoperişul, finisajele şi montată instalaţia de încălzire cu tot cu centrală. Le-am spus celor de la primărie că dacă îmi vor achita datoriile şi vor plăti şi lucrările care mai sunt de executat, în trei luni le dau şcoala la cheie", susţine, la rândul său, patronul firmei de construcţii Romcip-Construct SRL Vaslui, Constantin Puşcaşu.