Dosar Projekt Maramureş: Cele patru reguli şi pedepse la care erau supuşi copiii / Cum erau sprijiniţi membrii grupării de autorităţile locale

Un număr de cinci persone, printre care şi liderul grupării, cetăţeanul german Schumann Bert Sieghard, au fost arestate preventiv pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de minori, trafic de persoane şi lipsire de libertate în mod ilegal, în dosarul "Projekt Maramureş", în care o grupare condusă de o familie de germani este acuzată că a ţinut în sclavie mai mulţi tineri germani, pe care i-a pus să execute munci în locuinţele unor localnici, pretextul oficial fiind cel al unui "program de reeducare".

Soţia acestuia, Schumann Babett, este cercetată în libertate, sub control judiciar, potrivit sursei citate.

Procurorii DIICOT susţin că există suspiciunea rezonabilă că trei inculpaţi, printre care şi Schumann Bert Sieghard, au iniţiat şi au constituit un grup infracţional organizat, anterior anulul 2014, pentru a aduce în România în scop de reabilitare şi reintegrare socială, a unor loturi de adolescenţi germani având comportamente antisociale şi ostile ideii de integrare socială, provenind de regulă din medii dezorganizate (părinţi divorţaţi, narcomani, alcoolici etc.), dar nu numai, sau care din cauza unor afecţiuni grave (depresie, psihoză, dependenţă de droguri) au devenit instabili emoţional şi prezintă comportamente dezordonate.

Tinerii erau luaţi de către statul german în custodie, de la părinţii acestora, după care erau încredinţaţi organizaţiei respective pentru a intra în „programul de reabilitare” promovat de iniţiatorul şi coordonatorul acesteia, Schumann Bert Sieghard, ajutat de către soţia sa şi de către celelalte persoane, cetăţeni români.

"În programele Projekt Maramureş erau prevăzute în scop de reabilitare o multitudine de activităţi recreative, menite să stimuleze dorinţa de linişte şi de integrare a tinerilor, de regulă în mijlocul naturii, beneficiind de educaţie multidisciplinară prin intermediul unor specialişti în pedagogie, psihologie şi diverse activităţi lucrative. În realitate, tinerii erau excluşi de la orice formă de continuare a studiilor, li se confiscau actele de identitate, bunurile personale (în principal cele care ar facilita posibilitatea de comunicare cu lumea exterioară) şi erau supuşi unor metode dure şi brutale de aşa-zisă educaţie, promovate de către inculpatul S.B.S în baza unor convingeri educative personale", arată DIICOT.

Anchetatorii susţin că membrii grupului au aplicat metode barbare asupra minorilor, prin aducerea şi ţinerea acestora în condiţii de veritabilă sclavie, fiind exploataţi prin obligarea lor la executarea unor munci fizice epuizante, dincolo de capacităţile lor, şi îndeplinirea unor servicii lucrative (în sensul legii penale), exercitându-se asupra lor acte de constrângere fizică adesea extremă (bătăi repetate, privare de hrană, lipsire de libertate prin închiderea într-un aşa-zis „arest”, exercitarea unor manopere medicale intruzive împotriva voinţei lor şi în ignorarea voită a unor consecinţe grave pentru organismul lor, legarea cu funii, înhămarea la căruţă alături de animale, ţinerea deliberată a minorilor în ger şi în frig sau în ploaie etc.) şi verbală, constând în umilinţe şi acte specifice torturii.

Toate acestea au fost de natură să creeze grave traume psihice şi fizice minorilor, unii dintre ei având intenţii suicidale din această cauză.

În grupul infracţional organizat au fost racolaţi şi cooptaţi pe parcurs mai multe persoane de încredere, de regulă fie rude cu membrii grupării, fie apropiaţi ai acestora, care au avut roluri bine determinate în desfăşurarea activităţii infracţionale.