Video Dosarele lui Vişinescu şi Enoiu, prezentate preşedintelui Iohannis la depozitul de arhive al CNSAS - VIDEO

Preşedintele Klaus Iohannis a fost aşteptat la depozitul CNSAS de preşedintele Consiliului, Dragoş Petrescu şi de ceilalţi membri ai conducerii CNSAS. El a vizitat arhivele timp de câteva zeci de minute.

Reprezentanţii CNSAS i-au prezentat şefului statului, la finalul vizitei, câteva dosare ”edificatoare” pentru arhiva CNSAS.

Unul dintre aceste dosare, intitulat ”dosar personal” şi având antetul Ministerului Afacerilor Interne, avea trecut pe copertă numele lui Mihai Alexandru Vişinescu. Un alt dosar era pe numele lui Gheorghe Enoiu, intitulat tot ”dosar personal”, şi având specificaţia ”cadre MAI”.

Claudiu Octavian Secaşiu i-a prezentat şefului statului dosarele, aflate pe o masă, în interiorul depozitului de arhive, precizând că printre ele se află şi ”dosare intersante de cadre, care a ajuns mai greu la CNSAS”.

Secaşiu s-a referit la dosarul unui torţionar celebru, Gheorghe Enoiu, ”care a ajuns în instanţă abia după ce CNSAS a reuşit, printr-un protocol cu Ministerul de Interne, să intre în posesia lui”.

”Altfel, era un cerc închis şi dosarele nu puteau fi studiate pentru a fi transmise instanţei”, a spus Secaşiu despre acest dosar.

Klaus Iohannis a mai văzut un dosar penal al unui comunist în ilegalitate, care a finanţat partidul şi care, în detenţie fiind, încerca să intre în legătură cu familia.

Secaşiu a povestit că acesta a încercat să ia legătura, din închisoare, cu familia, prin orice mijloace.

Reprezentantul CNSAS i-a arătat preşedintelui Iohannis, ataşată la dosar, o bucată de material de la o haină, pe care acesta scrisese mesajele sale către familie şi a povestit că cei din pentenciar au interceptat mesajele. Secaşiu a mai spus că persoana respectivă a murit în detenţie.

Un alt document prezentat şefului statului a fost o ”carte neagră” despre organizaţia Legionară, făcută în timpul colonelului Crăciun, sub forma unei Evanghelii, potrivit lui Secaşiu.

Iohannis a mai văzut un document privind deportatea medicilor germani din România, o statistică făcută privind ponderea populaţiei germane care a fost dusă la muncă în URSS. Octavian Secaşiu a afirmat că, în urma unei percheziţii făcută la Biserica Neagră, s-a recuperat un recensământ făcut de Biserica Evanghelică, care a reuşit inventarierea, pe localităţi, a populaţiei care a fost ridicată şi deportată în URSS şi a celei care a reuşit să se întoarcă

Alexandru Vişinescu şi Gheorghe Enoiu sunt doi ”torţionari” deveniţi cunoscuţi în ultima perioadă şi în cazul cărora justiţia a deschis dosare penale.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a trimis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) noi date privindu-l pe fostul ofiţer de securitate Gheorghe Enoiu, în sprijinul unei plângeri formulate în 2007 împotriva acestuia.

Fostul Institut de Investigare a Crimelor Comunismului, în prezent comasat în IICCMER, a reclamat procurorilor, în 2007, că Enoiu ar fi activat ca anchetator şi, ulterior, director al Direcţiei de Anchete Penale a Securităţii, "principala instituţie responsabilă cu instrumentarea represiunii politice în cadrul regimului comunist".

"Din poziţia sa, Enoiu a fost implicat în unele dintre cele mai importante anchete din anii ’50 şi ’60, fiind responsabil, printre altele, pentru incriminarea membrilor unor grupări de rezistenţă anticomunistă sau a studenţilor care au participat la protestele din a doua parte a anilor ’50. În toată activitatea sa, Enoiu s-a remarcat prin metodele brutale de anchetă, bazate pe tortură fizică şi psihică, fiind exponenţial prin poziţie instituţională şi mod de acţiune pentru aparatul represiv al regimului comunist", afirmă IICCMER, care a solicitat, în 2007, cercetarea şi judecarea acestuia, "ca un semn că statul de drept îşi face datoria faţă de cetăţenii săi şi îşi arată respectul faţă de victimele regimului totalitar comunist", a precizat IICCMER.

Un alt torţionar, Alexandru Vişinescu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Procesul lui Alexandru Vişinescu a început în 24 septembrie 2014.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic".