Video DOSARUL COLECTIV: Instanţa a respins cererea de introducere a statului ca garant al plăţii daunelor/ Părinte: Dacă se amână din nou cauza, mă duc la CSM şi fac sesizare la Inspecţia Judiciară

Tribunalul Bucureşti a decis, luni, respingerea cererii DNA de introducere a statului român ca garant al plăţii daunelor. Solicitarea a fost făcută anul trecut, în luna septembrie.

Procurorii au susţinut, în cererea înaintată judecătorilor, că statul, prin Ministerul Finanţelor, trebuie să "garanteze realizarea efectivă şi rapidă a drepturilor patrimoniale legitime ale persoanelor afectate, părţi vătămate, părţi civile moştenitori/succesori ai celor decedaţi în tragedia din Clubul Colectiv"

"Participarea Statului Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice la acest proces, în calitate de subiect procesual, este concordantă rolului constitu'ional al statului de conducător al instituţiilor publice, în considerarea faptului că, între activitatea de autorizare, rezultatul dramatic şi prejudiciul adus victimelor care au suferit vătămări, răni, arsuri etc în urma incendiului din club, deficienţele entităţilor publice implicate în intervenţia de urgenţă la incendiul din Clubul Colectiv din Bucureşti, în seara zilei de 30 octombrie 2015, există legătură de cauzalitate mediată", spunea DNA în cerere.

Procurorii susţin că deficienţele activităţii instituţiilor publice în acest caz au fost constatate de către Guvernul României, prin raportul Corpului de control.

"S-au constatat deficienţele din activitatea instituţiilor publice ce au concurat direct sau indirect la producerea prejudiciilor aduse părţilor civile. Sub acest aspect s-a reţinut că, datorită acţiunii necoordonate a autorităţilor publice şi cu elemente de improvizaţie, datorate lipsei de exerciţii în caz de urgenţe majore şi bazei materiale deficitare a fost împiedicată evitarea pierderilor de vieţi omeneşti", arată DNA.

Procurorii citează raportul Corupului de Control al Guvernului şi susţin că statul român nu a activat Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene, deşi acesta era aplicabil.

"S-a dovedit că Statul Român nu a uzat de instrumentul legal, convenţional reglementat la nivelul Uniunii Europene, şi nu a activat Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene, asumându-şi în regim de putere publică, prin intermediul prerogativelor acordate de Constituţie, a apreciat în mod greşit că are capacitatea să asigure prin resursele proprii prevalenţa interesului public-general. Prin urmare, Statul Român trebuie să participe la procedurile judiciare în acest dosar, întrucât în cauză, avem de-a face cu un ansamblu de consecinţe datorate inclusiv instituţiilor publice române", precizează sursa citată.

Părinte: Dacă se amână din nou cauza, mă duc la CSM şi fac sesizare la Inspecţia Judiciară

"Sperăm ca astăzi (luni-n.r.) să se dea în sfârşit citire rechizitoriului, să se între în linie dreaptă cu acest proces. După cum ştiţi, noi, părinţii, nu ne lăsăm, suntem la limita răbdării şi lucrurile acestea ne deranjează foarte mult. Pentru nişte citări, lipsa traducătorului de italiană, e adevărat că s-a adus şi dosarul pompierilor de la procuratura militară şi lucrurile astea poate au încetinit un pic, dar să ne dea termene de două ori câte o lună jumate pentru citarea unui cetăţean din Spania, mie mi se pare absurd. Dacă şi astăzi (luni- n.r.) se întâmplă acelaşi lucru, sunt hotărât, primul lucru pe care îl fac mă duc la CSM şi fac o sesizare la Inspecţia Judiciară. Nu cer să mi se dea mie dreptate, vreau să văd dacă procedurile sunt corecte, să mă lămuresc", a declarat, anterior, Jean Chelba, unul dintre fondatorii asociaţiei Colectiv GtG3010.

"Ne aşteptăm ca după doi ani şi şase luni să înceapă odată procesul pentru că până acuma, din diverse motive legate strict de organizare, de logistică, noi nu am putut începe acest proces. Se pune în discuţie ca statul să devină garant ţinând cont de faptul că persoanele fizice s-ar putea să nu aibă banii necesari. Opinia mea persoanlă este că statul nu trebuie să intre ca garant, ci ca parte vinovată pentru că angajaţii lui nu şi-au făcut datoria, din contră, în timpul serviciului, au luat şpăgi şi au lăsat, aşa cum se întâmplă în continuare, localurile să funcţioneze. Acest proces care ar trebui să înceapă de doi ani şi şase luni se referă strict la ce s-a întâmplat până în momentul izbucnirii incendiului: autorizaţii, patroni, artificii, dar ce s-a întâmplat după, respectiv intervenţia, condiţiile din spitale, cine a decis că nicio victimă nu are voie să părăsească ţara declarând că suntem mai bine trataţi ca în Germania. Aici au fost luate nişte decizii strict politic şi cineva trebuie să cerceteze şi, binenţeles, cineva trebuie să răspundă pentru deciziile luate atunci. Să nu uităm că 37 de tineri au murit în spitale, marea majoritate din cauza bacteriilor", a declarat Eugen Iancu, fondatorul Asociaţiei Colectiv GTG 3010.

Dosarul, în care sunt inculpaţi fostul primar Cristian Popescu-Piedone, patronii clubului şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, a fost amânat până acum de nenumărate ori, pe baza lipsei de procedură, mai exact faptul că una dintre cele două citaţii trimise către două părţi civile implicate în proces care se află în Spania, nu a fost confirmată primirea ei.

Procurorii au solicitat ca Statul Român să fie parte în proces, ca garant pentru plata despăgubirilor.

Procurorii de la Parchetul General au trimis în judecată dosarul Colectiv pe 28 aprilie 2016. Patronii clubului, George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu, sunt acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. Cercetările au fost extinse şi asupra reprezentanţilor firmei care a livrat artificiile în club, Golden Ideas Fireworks. În 15 ianuarie 2018, judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis reunirea cauzei aflate pe rolul acestei instanţe cu cea a dosarului de la Tribunalul Militar, în care sunt cercetaţi doi angajaţi ai ISU, Antonina Radu şi George Petrică Matei, pentru abuz în serviciu. În acelaşi dosar este judecat şi judecat fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

Artificierul firmei, Viorel Zaharia, este acuzat de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă în timp ce patronii Cristian Niţă şi Daniela Niţă sunt acuzaţi de favorizarea făptuitorului şi sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri. În dosar au fost puse sub acuzare firmele SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, în formă agravantă, având ca urmare decesul mai multor persoane şi vătămare corporală din culpă, în formă agravantă, având ca urmare vătămarea mai multor persoane.