Dosarul de conflict de interese al lui Mircea Diaconu a ajuns la final. CAB urmează să dea o soluţie

Instanţa a ascultat joi pledoariile părţilor şi ultimul cuvânt al lui Diaconu.

Procurorul a cerut instanţei condamnarea fostului demnitar pentru cinci fapte de conflict de interese, dar nu a precizat cât de mare să fie pedeapsa sau dacă să fie cu executare sau suspendare.

Totodată, procurorul a cerut amendarea lui Diaconu şi a amintit instanţei de judecată că, pentru infracţiunea pentru care acesta este judecat, limita minimă a pedepsei s-a mărit în noul Cod penal, de la şase luni la un an de închisoare.

Apărarea lui Diaconu a cerut achitarea acestuia, iar fostul ministru a arătat în ultimul cuvânt că, prin ceea ce a făcut, a încercat să conducă eficient şi bine instituţia din subordine, respectiv Teatrul Nottara.

Curtea de Apel Bucureşti a rămas în pronunţare în acest caz şi urmează să dea un verdict care nu va fi definitiv.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a dispus, în 19 martie 2013, trimiterea dosarului în care fostul ministru al Culturii Mircea Diaconu este judecat pentru conflict de interese de la instanţa supremă la Curtea de Apel Bucureşti, întrucât acesta nu mai este parlamentar din decembrie 2012.

În noiembrie 2012, Mircea Diaconu, atunci senator PNL, a fost trimis în judecată pentru cinci fapte de conflict de interese. Dosarul a ajuns atunci la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa competentă să judece parlamentari.

În 4 decembrie 2012, Mircea Diaconu şi-a înaintat demisia din Senat, iar în 12 decembrie 2012 plenul Senatului a adoptat un proiect de hotărâre prin care s-a declarat vacant mandatul de senator al lui Diaconu.

Potrivit procurorilor Parchetului instanţei supreme, Mircea Diaconu, în calitate de director al Teatrului "C.I. Nottara", ar fi participat la negocierea condiţiilor contractuale şi apoi a semnat, la data de 27 aprilie 2007, contractul de drepturi intelectuale (regie) având ca obiect realizarea unui spectacol de către soţia sa, actriţa şi regizoarea Diana Lupescu, contract în baza căruia s-ar fi realizat în mod direct un folos material pentru aceasta.

Tot în calitate de director al teatrului, Diaconu ar fi participat la negocierea condiţiilor contractuale pentru punerea în scenă a altor trei spectacole, după care a semnat contractele de drepturi conexe (autor) cu soţia sa, care urma să îndeplinească diverse funcţii (cum ar fi: regizor, scenograf, colaborator şi colaborator-actor), contracte în baza cărora s-a realizat în mod direct un folos material pentru aceasta.

De asemenea, la data de 13 august 2007, Mircea Diaconu a prezidat Comisia de examinare pentru ocuparea postului vacant de regizor artistic la Teatrul "C.I. Nottara", "după ce anterior aprobase şi tematica de concurs pentru regizorul artistic şi cunoştea cu exactitate că numai soţia sa se va prezenta la această competiţie pentru promovarea în funcţie". Potrivit procurorilor, Mircea Diaconu i-a acordat calificative maxime soţiei sale, iar apoi a emis o decizie de promovare a acesteia, act administrativ în baza căruia Diana Lupescu a realizat "un folos material direct concretizat în creşterea salarială aferentă".

Potrivit probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, prin cele patru contracte acordate de Mircea Diaconu ar fi fost realizat un folos material pentru soţia sa în cuantum total de 29.112 lei, a precizat Parchetul instanţei supreme

Mircea Diaconu declara, în 23 noiembrie 2012, că a fost anunţat de către procurorul Şelaru că nu a găsit un prejudiciu în cazul său, dar că va fi trimis în judecată pentru conflict de interese.

"De un an de zile Parchetul General prin procurorul numit domnul Şelaru - un mare profesionist - un an de zile a luat salariu ca să cerceteze cum i-am scăzut salariul soţiei mele cu 3 milioane pe lună din 1700. A chemat aproape tot teatrul la declaraţii, le-a crescut tensiunea tuturor, săracii de ei - mi-am cerut scuze -, după care mi-a zis acum vreo două săptămâni: «nu am găsit niciun prejudiciu, dnul Diaconu, dar vă trimitem în judecată». «Foarte bine, am zis, treaba dumneavoastră»", a spus atunci Diaconu.

Diaconu preciza, pentru MEDIAFAX, că va lua parte la procese şi se va apăra.

"Sunt tot felul de probleme legislative, de fapt. Ministerul Justiţiei a făcut un fel de cercetare pe subiect şi a găsit 350 de acte normative care se bat cap în cap pe subiectele numite incompatibilitate şi conflict de interese. E o varză de nedescris de care profită tot felul de domni şi se agaţă de virgule când vor neapărat ceva", mai spunea atunci Diaconu.

În 21 iunie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât irevocabil că senatorul Mircea Diaconu s-a aflat în incompatibilitate, iar Agenţia Naţională de Integritate a solicitat Senatului să pună în aplicare sentinţa judecătorească.

Parlamentul a dat vot negativ, astfel că forul magistraţilor, Consiliul Superior al Magistraţilor s-a adresat Curţii Constituţionale. CSM arăta în sesizare că Senatul a refuzat să pună în executare hotărârea instanţei prin care s-a confirmat, irevocabil, starea de incompatibilitate a senatorului PNL Mircea Diaconu.

Curtea a admis că este un conflict juridic de natură constituţională, decizia sa fiind general obligatorie din momentul publicării în Monitorul Oficial.

ANI arăta că a solicitat în mod repetat Parlamentului să dispună cu celeritate aplicarea prevederilor legale, ca urmare a deciziei definitive şi irevocabile din 21 iunie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie legată de starea de incompatibilitate a lui Diaconu.

În 27 ianuarie 2011, ANI informa că senatorul liberal Mircea Diaconu este în incompatilbilitate din decembrie 2008, în condiţiile în care, pe lângă calitatea de parlamentar, acesta ocupa şi funcţia de director-manager al Teatrului "C.I. Nottara" din Capitală, funcţie de conducere specifică unei instituţii publice locale.

Ulterior, Diaconu şi-a dat demisia din funcţia de director de teatru, iar parchetul a declanşat o anchetă privind conflictul de interese în care s-ar fi aflat.