Dosarul EADS: Cum s-a transformat în fum o anchetă la care DNA a lucrat ani de zile

„La data de 05 noiembrie 2018, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, au dispus clasarea dosarului penal la care faceţi referire, conform art. 16 alin 1, lit. b (“fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”) şi c (“nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”) din Codul de Procedură Penală. Considerentele pe care s-a întemeiat această soluţie au avut la bază faptul că în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au reieşit probe din care să rezulte, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pretins a fi săvârşite întrunesc condiţiile de tipicitate ale infracţiunilor de corupţie şi asimilate celor de corupţie reţinute cu ocazia începerii urmăririi penale faţă de faptă (in rem)”, este răspunsul DNA transmis recent presei.

Soluţia aproape că nu surprinde pe nimeni, având în vedere că de-a lungul anilor, nu au mai fost lansate în spaţiul public informări cu privire la evoluţia dosarului în care au fost vizaţi Dan Nica, Vasile Blaga, Cătălin Harnagea, fost şef SIE, Dinu Pescariu şi Claudiu Florică.

La începutul acestui an, mai precis în luna februarie, DNA a precizat într-un răspuns pentru MEDIAFAX că nu pot fi furnizate informaţii cu privire la stadiul cauzei deoarece „se află în lucru”.

Însă, într-un interviu acordat în anul 2014, fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, anunţa că acest dosar este „detonat”. Realitatea arată contrariul, odată cu închiderea dosarului.

"Este, într-un fel, "detonat". În acelaşi dosar care vizeaza şi licenţele Microsoft sunt verificate şi contractele denumite de presă EADS. Au fost încheiate în aceeaşi perioadă de timp. Nu avem două dosare diferite, Microsoft şi EADS. Avem un singur dosar în care sunt verificate toate aceste contracte. Pe contractele care au vizat licenţele Microsoft deja au fost făcute invinuiri, ceea ce nu s-a reuşit şi pe contractele cu EADS, urmare a modului în care e administrat probatoriul. În acest dosar cu EADS s-au făcut aproape zilnic audieri, ridicări de documente, percheziţii domiciliare, la firme, au fost ridicate foarte multe calculatoare care sunt în procedura unor percheziţii informatice. Deci au fost strânse multe date şi informaţii", spunea procurorul şef al DNA, în noiembrie 2014, în cadrul unui interviu.

Cauza îşi are sorgintea într-un contract încheiat în anul 2004: grupul franco-german EADS a semnat cu Ministerul de Interne un contract în valoare de aproape un miliard de euro pentru securizarea frontierelor. Contractul a fost semnat deoarece România dorea să intre în Uniunea Europeană şi întărirea graniţelor era o condiţie. Mai târziu, în 2005, a început ancheta privind contractul cu EADS, fiind vizate persoane din MAI.

Verificările au început în urma unei sesizării a conducerii MAI, potrivit căreia fondurile publice ar fi fost folosite în mod necorespunzător, iar cei care au participat la negocieri ar fi încălcat termenii legali, valoarea contractului de securizare a frontierelor fiind supraevaluată.

MAI spunea că negocierea contractului a fost efectuată în euro, la suma de 650 de milioane de euro, fără a fi însă precizată detalierea bunurilor şi serviciilor ce urmau a fi furnizate şi nici detaliile necesare. Când Guvernul a oferit, fără licitaţie, acest contract, înţelegerea presupunea şi furnizarea de instrumente şi logistică pentru supravegherea frontierei ţării şi modernizarea de elicoptere, nave maritime şi dotarea cu echipamente a poliţiştilor de frontieră.

Contractele cu Microsoft au debutat în vremea în care Adrian Năstase avea funcţia de premier, fiind prelungite de aproape toate guvernele vreme de zece ani, iar unii dintre politicienii şi oamenii de afaceri care ar fi avut legătură cu acest contract apar şi în ancheta privind EADS.

În urma unei decizii date de Călin Popescu Tăriceanu, contractul cu EADS a fost desecretizat în 2005. După renegociere, s-a obţinut o reducere de 100 de milioane de euro. Potrivit contractului, EADS furniza echipamente de supraveghere şi securizare pentru 3.147 de kilometri de frontieră a României. Tot în 2005, procurorii au încheiat cercetările, întrucât au dispus neînceperea urmăririi penale în cazul fostului secretar de stat în MAI, Toma Zaharia. Contractul e majorat în 2009 cu 200 de milioane de euro. Marian Săniuţă, fost ministru de Interne la acea perioadă, a precizat că specificaţiile tehnice au dus la majorarea contractului

Noi acţiuni în cauza EADS aveau să fie întreprinse aproape 10 ani mai târziu, după ce procurorii au reluat ancheta, deoarece ar fi descoperit aspecte în comun cu un alt dosar amplu, Microsoft. Procurorii au investigat, în total, patru contracte încheiate de ministerele Educaţiei, al Comunicaţiilor şi al Afacerilor Interne, aici regăsindu-se licenţele Microsoft şi sistemele EADS şi SIVECO. Cel mai important este EADS, unde există suspiciuni legate de sume uriaşe de bani primite ca mită de oficialii români în schimbul acordării companiei din Germania acestui contract. Anchetatorii susţineau că o serie de programe informatice ar fi fost cumpărate la preţuri supraevaluate, înclusiv sistemul pentru securizarea frontierei de stat.

Infracţiunile anchetate au fost trafic de influenţă, abuz în serviciu, luare şi dare de mită, procurorii precizând că este vorba de mită în valoare de 4 milioane de euro, iar însumată, mita plătită oficialilor români în cele patru contracte încheiate cu Microsoft şi EADS ar putea fi de 60 de milioane de euro. În aceste dosare ar fi fost implicate peste 40 de persoane importante, inclusiv foşti miniştri şi oameni de afaceri.

Important în evoluţia contractelor ar fi fost Claudiu Florică, unul dintre oamenii de afaceri care ar fi efectuat denunţuri în dosarul Microsoft. În calitate de şef al Fujitsu Siemens pentru România, Florică şi-ar fi conturat un cerc de oameni de încredere prin intermediul cărora putea contacta orice ministru pentru a-şi introduce în Guvern firmele agreate pentru contracte, se preciza la momentul demarării cercetărilor. În ceea ce priveşte ancheta EADS, DNA a efectuat o serie de percheziţii în 2014, printre cei anchetaţi numărându-se şi Cătălin Harnagea, fost şef al SIE, a cărui firmă, ICAR Business Research, ar fi încheiat un contract de consultanţă cu firma germană. La contractul pentru Securizarea Frontierei de Stat (SISF) au aderat, în calitate de subcontractanţi, Fujitsu Siemens Computers (Claudiu Florică), UTI, şi alte firme.

În cadrul EADS, a apărut şi firma Profinet (deţinută de Dinu Pescariu şi de alte persoane), care ar fi emis o factură de câteva milioane de dolari către Fujitsu Siemens, virată într-un cont din Elveţia. Procurorii arătau, la acel moment, că Profinet nu ar fi prestat serviciu pentru cele 7,2 milioane de euro încasate. Totodată, EADS ar fi plătit 4,6 milioane de euro către Fujitsu Siemens, firma subcontractată în această afacere, în cadrul unui nou act adiţional. Procurorii spun că Fujitsu ar fi dat mai departe banii unor companii, subcontractoare, însă de fapt aceştia ar fi reprezentat mită pentru cei care au purtat negocierile cu EADS.

În acest dosar a fost vizat şi Vasile Blaga. Fostul ministru de Interne a transmis presei, în noiembrie 2014, o declaraţie prin care respingea cu vehemenţă orice legături cu EADS sau cu Claudiu Florică.

„Nu îl cunosc pe Claudiu Florică, nu l-am văzut în viaţa mea, prin urmare nu m-am întâlnit niciodată cu el; În ce priveşte firma SIVECO, nu am avut nicio întâlnire cu vreun reprezentant al acestei firme în vederea vreunei colaborări în contractul EADS sau orice alt contract; În anul 2004 nu eram ministru de Interne şi nici nu ştiam că voi ajunge, vreodată, ministru de interne", a spus Blaga la acel moment.

Declaraţiile au fost lansate după ce presa a relatat că, potrivit unui martor din dosar, fostul ministru de Interne este acuzat că a luat 80.000 de euro mită în afacerea EADS şi că banii ar fi fost apoi direcţionaţi către campania electorală a PD din 2004.

Şi procurorii din Germania au investigat contracte EADS, însă tot fără succes. În luna noiembrie a anului 2016, procurorii din Munchen au închis cercetările din cauza lipselor unor probe pentru a avea inculpaţi. Anchetatorii germani au cercetat mai mulţi ani modul de încheiere a contractelor EADS privind modernizarea frontierelor din România şi Arabia Saudită, fiind vizaţi patru manageri ai companiei că ar fi dat mită în valoare de câteva milioane de euro pentru a obţine aceste acorduri.

Înainte ca anchetatorii din Germania să claseze dosarul, Laura Codruţa Kovesi declara că procurorii români au semnat un acord de colaborare cu aceştia.

„Nu s-au făcut inculpări până acum. E un dosar complex, cu multe activităţi care trebuie verificate, contractele s-au derulat pe o perioadă mare de timp, sunt sute de funcţionari implicaţi. (...) Procurorul care are această investigaţie are peste o sută de dosare, o parte din Microsoft precum şi alte dosare deja cunoscute publicului, complexe. Pentru că nu avem toate resursele în acest moment, investigaţiile merg mai încet. Este greu să îi ceri unui procuror cu 120 de dosare să lucreze ritmic în toate. Microsoft şi EADS sunt priorităţi, dar e un singur procuror. Am încercat să suplinim procurorul prin atribuirea unui număr mai mare de poliţişti”, explica, la acea vreme, Kovesi.

Omul de afaceri Dinu Pescariu a spus, în 2017, că s-a creat diversiune astfel încât dosarul EADS să fie îngropat.

„Mă gândesc şi eu că una dintre motivaţiile pentru care s-a fabulat şi s-a fabricat atât de multă minciună în jurul Microsoft a fost ca să se îngroape acest dosar EADS. Nu am date concrete. Sunt alte locuri în care am date concrete. Aici, un jurnalist de investigaţii poate să meargă să vadă dacă nu cumva, capătul firului sunt nume grele. Şi, atunci, decât să ajungem acolo, mai bine umflă şi minţim. Şi fabulăm cu doarul Microsoft şi fabulăm şi minţim cu prejudicii de sute milioane şi demonizăm turnătorii de serviciu, Florică şi Pescariu. Mai condimentăm cu unul şi cu altul ca lumea să uite de dosarul EADS”, spunea Dinu Pescariu la finalul anului 2017.