Dosarul Gala Bute | Comisia Europeană: Decizia CCR privind completurile de 5 judecători poate fi aplicată / Udrea: Cel mai mult îmi doresc să mă rejudec

Reprezentanţii Comisiei Europene au transmis un răspuns către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (sesizată de ICCJ in dosarul Gala Bute) în care se arată că decizia Curţii Constituţionale a României în privinţa completurilor de 5 judecători poate fi aplicată în procesele penale din România, deoarece legislaţia europeană nu interzice acest lucru.

Avocatul Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, a declarat că răspunsul Comisiei Europene poate avea drept consecinţă repunerea pe rol al cauzei Gala Bute.

„Noutatea în această procedură este poziţia Uniunii Europene care a fost exprimată în dosarul de care v-am vorbit, prin Comisia European. Acesta este răspunsul oficial al Comisiei Europene în dosarul nostru de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, care spune că instanţa naţională, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să respecte deciziile Curţii Constituţionale conform dreptului intern, pentru că dreptul Uniunii Europene nu interzice acest lucru. Consecinţa din punctul meu de vedere ar fi respingerea sesizării formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi repunerea pe rol a cauzei. Iar în virtutea deciziilor Curţii Constituţionale trebuie rejudecate acele cauze, undeva în primăvara anului viitor vom avea o soluţie în această cauză”, a declarat Veronel Rădulescu.

Procesul privind contestaţia Elenei Udrea faţă de condamnarea de 6 ani de închisoare cu executare în dosarul Gala Bute a fost suspendat până când CJUE răspunde la 3 întrebări transmise de Înalta Curte.

Instanţa supremă a sesizat CJUE în condiţiile în care în dosarul Gala Bute au fost cercetate fraude cu fonduri europene.

Concret, concluziile din răspunsul Comisiei Europene, prezentat presei de avocatul Elenei Udrea, sunt:

„1. În împrejurări de drept şi de fapt precum cele din cauza principală, nici articolul 19 alineatul (1) din TUE, articolul 325 alineatul (1) din TFUE, articolul 1 alineatul (1) literele (a) şi (b) şi articolul 2 alineatul (1) din Convenţia elaborată în temeiul articolului K. 3 din TUE, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene şi nici principiul securităţii juridice nu se opun unei decizii a CCR care s-a pronunţat cu privire la legalitatea compunerii unor completuri de judecată, creând astfel premisele pentru admiterea unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive.

2. Cerinţa de independenţă consacrată la articolul 19 alineatul (1) din TUE, interpretat din perspectiva articolului 47 din cartă, nu interzice ca o instanţă naţională, în împrejurări precum cele din acţiunea principală, să fie obligată, în temeiul dreptului naţional, să respecte o decizie a curţii constituţionale a statului membru al instanţei naţionale, atunci când această decizie a fost pronunţată în urma unei proceduri care a fost iniţiată nu de una dintre părţile la acţiunea aflată pe rolul instanţei menţionate, ci de un organ al statului membru în cauză”.

Udrea, după răspunsul Comisiei Europene în dosarul Gala Bute:Cel mai mult îmi doresc să mă rejudec