Dosarul informativ al Monei Muscă fusese încadrat la categoria "siguranţă naţională"

Conform rezoluţiei Parchetului ICCJ din 17 mai 2010, în cadrul cercetărilor au fost audiaţi Mihail Nică - director adjunct al SRI în perioada 2000-2001, Costin Georgescu - director al SRI în perioada mai 1997 - ianuarie 2001, Gheorghe Onişoru - preşedinte al CNSAS în perioada martie 2000 - martie 2006.

Mărturiile au relevat faptul că iniţial CNSAS nu dispunea de un fond arhivistic pe baza căruia să facă verificările care cădeau în competenţa sa, ca atare, acesta a apelat la SRI pentru a elibera din arhiva sa dosarele informative ale persoanelor pe care dorea să le verifice. În baza solicitărilor scrise ale CNSAS, SRI dispunea verificarea arhivelor sale de la sediul central şi din teritoriu, pe care le preda CNSAS după o prealabilă verificare. În cadrul acestei verificări prealabile efectuate de SRI cu privire la dosarele informative solicitate de CNSAS, SRI cerceta dacă nu cumva respectivele dosare îndeplinesc exigenţele impuse de Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României. În caz afirmativ, SRI înainta CNSAS dosarele solicitate cu propunere de clasificare "categoria siguranţă naţională".

Pentru a asigura transparenţa acestei proceduri de verificare, în anul 2000, între SRI şi CNSAS s-a încheiat un protocol de colaborare. În temeiul acestui protocol, analiza dosarelor eliberate din arhivele fostei Securităţi (aflate în depozitul SRI) se realiza în cadrul unei comisii mixte SRI-CNSAS, compusă din opt membri, afiliaţi în mod egal fiecărei instituţii implicate.

În cadrul acestei comisii mixte SRI-CNSAS, la data de 26 octombrie 2000 a fost luat în discuţie şi dosarul informativ al Monei Muscă.

Nică şi Onişoru au făcut parte dintre membrii comisiei întrunite la data de 26 octombrie 2000, iar din depoziţiile acestora a rezultat că dosarul deputatei a intrat în Comisie purtând propunerea SRI de clasificare în categoria siguranţă naţională. Costin Georgescu a apreciat, în depoziţia sa, că dosarul informativ al Monei Muscă se circumscria prevederilor Legii 51/1991 privind siguranţa naţională a României, întrucât aceasta lucrase ca asistent la anul pregătitor al studenţilor străini (greci).

Soluţia de clasificare a acestui dosar la categoria "Siguranţă naţională" fiind luată prin consens, niciunul dintre membrii Comisiei nu a contestat această clasificare, deşi potrivit protocolului aceştia aveau posibilitatea să atace soluţia adoptată de comisie la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Această soluţie însă, nu a fost atacată la CSAT.

Din declaraţia lui Onişoru a rezultat, potrivit Parchetului, că, odată ce comisia mixtă stabilea caracterul de siguranţă naţională al unui dosar verificat, acesta urma să fie arhivat la sediul SRI, iar CNSAS primea o înştiinţare că persoana verificată este "necunoscut(ă)".

"La nivelul anului 2000, persoanele verificate nu erau informate cu privire la rezultatul verificării; simpla nepublicare în Monitorul Oficial a numelui persoanei verificate, valora ca infirmare a suspiciunilor de colaborare cu poliţia politică comunistă. Astfel, CNSAS considera că de vreme ce o persoană verificată nu se regăseşte pe lista informatorilor, listă care, potrivit legii, trebuia publicată în Monitorul Oficial, această instituţie nu mai era obligată să aducă la cunoştinţa persoanei respective rezultatul verificărilor", spune sursa citată.

Din declaraţia lui Costin Georgescu rezultă că nu poate exista suprapunere între cele două categorii de dosare.

"Astfel, în urma verificării efectuate în cadrul comisiei mixte SRI-CNSAS un dosar nu putea fi clasificat concomitent, ca fiind şi de siguranţă naţională şi de poliţie politică. Aşa fiind, nu se putea considera că o persoană a îndeplinit simultan şi activităţi de siguranţă naţională şi că se face vinovat şi de poliţie politică deoarece cele două calităţi se exclud reciproc; acest fapt fiind motivat şi de existenţa a două legi speciale distincte care reglementau (şi reglementează) şi defineau şi regimul juridic al activităţilor de natura siguranţei naţionale, respectiv de poliţie politică (Legea 51/1991 şi Legea 187/1999)", explică în rezoluţie Parchetul.

Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului instanţei supreme a dispus scoaterea de sub urmărire penală a Monei Muscă pentru infracţiunea de fals în declaraţii, pe care l-a comis atunci când a declarat că nu a colaborat cu Securitatea în sensul de poliţie politică.