Dosarul "Ionuţ": Asociaţia care a eliberat unul din câini, scăpată de un context legislativ haotic

Asociaţia pentru dezvoltare comunitară Caleidoscop, reprezentanta legală a acesteia, Carmen Constanţa Secăreanu, şi Mirela Lavinia Ion, voluntarul asociaţiei care a preluat prin semnătură şi eliberat ulterior unul dintre câinii care l-ar fi atacat pe Ionuţ Anghel, au scăpat de răspunderea penală în cazul morţii copilului, după ce anchetatorul de caz, procurorul Dan Romulus Varga, a constatat existenţa unui vid legislativ în materia adopţiei câinilor, caz ce nu intră în competenţa de soluţionare a parchetului instanţei supreme, reiese din rechizitoriul dosarului "Ionuţ", obţinut de MEDIAFAX.

În rechizitoriul transmis instanţei de judecată, magistratul notează că "declanşarea cercetărilor împotriva persoanei juridice şi a persoanelor fizice nominalizate are la bază împrejurarea că unul din câinii capturaţi în 2 septembrie 2013 în curtea Tei Rezidenţial Bucureşti - femela identificată cu litera C - figura în evidenţele ASPA ca adoptat, în 24 decembrie 2008, de către ONG-ul Caleidoscop. În acest sens, indicăm formularul de adopţie/revendicare nr. 493/24.12.2008, conform căruia Ion (fostă Nica) Lavinia-Mirela, în calitate de reprezentant al Caleidoscop, adopta/revendica 9 câini care fuseseră capturaţi pentru sterilizare/vaccinare, printre care şi câinele identificat cu litera C".

Din cercetări, se arată în documentul citat, a rezultat că utilizarea pe scară largă a aşa-numitelor formulare de adopţie/revendicare făcea parte, la nivelul anilor 2008-2009, dintr-o metodă de lucru adoptată de autorităţile cu responsabilităţi în materia gestionării câinilor fără stăpân, existente în municipiului Bucureşti, în relaţia cu ONG-urile de profil. Acestea din urmă acceptau semnarea formularelor în schimbul permisiunii de a participa efectiv la operaţiunile de returnare a câinilor capturaţi pentru sterilizare/vaccinare, în locurile de unde fuseseră ridicaţi, pentru a se asigura că nu sunt în fapt ucişi sau transportaţi şi lăsaţi în zone sălbatice, se mai arată în rechizitoriu.

Câinii "adoptaţi" în acest fel nu erau efectiv preluaţi în grijă de către ONG-uri - declaraţiile reprezentanţilor acestora coroborându-se sub acest aspect cu cele ale angajaţilor Centrului Teritorial Veterinar Sector 2 -, ci erau returnaţi imediat la adresele de unde fuseseră ridicaţi, mai spune magistratul Varga, în rechizitoriu.

Această activitate, notează anchetatorul, denumită impropriu "reteritorializare", era desfăşurată de reprezentanţii autorităţilor împreună cu reprezentanţii ONG-urilor de profil, transportul câinilor fiind asigurat de ambele categorii de entităţi, după caz.

La rândul lor, ONG-urile îşi transferau responsabilitatea asupra câinilor prin încheierea unor protocoale cu aşa-numiţi protectori de zonă - iubitori de animale care semnau la cerere formulare cu date de identificare ale mai multor câini, prin care atestau preluarea "spre supraveghere şi îngrijire" a acestora, urmând "a informa asociaţia în legătură cu adopţia definitivă câinelui de către o altă persoană, decesul sau în legătură cu actele de maltratare şi cruzime aplicate acestuia".

"Aceste soluţii pseudojuridice, având ca efect divizarea şi diluarea răspunderii tuturor persoanelor, fizice sau juridice, entităţi publice sau private, implicate în gestionarea câinilor comunitari, apar într-un context legislativ haotic în materie", notează procurorul, care arată că "evaluarea justeţii sau injusteţii acestei modalităţi de lucru nu face obiectul prezentei cauze, raportat la faptul că preluarea câinelui mai sus menţionat în stăpânirea Tei Rezidenţial Bucureşti este de natură a întrerupe lanţul cauzal în ceea ce priveşte răspunderea pentru infracţiunea de ucidere din culpă".

Potrivit procurorului, consecinţa reprezentată de moartea lui Ionuţ Anghel ar fi fost aceeaşi chiar dacă adopţia ar fi fost efectivă şi, prin ipoteză, ar fi fost urmată de abandonarea câinelui, astfel că într-o asemenea situaţie s-ar fi putut pune eventual în discuţie angajarea răspunderii pentru infracţiunea constând în abandonarea animalului, prevăzută de articolul 23 alineatul (I1) litera c) raportat la articolul 6 alineatul (2) litera f) din Legea nr 205/2004 privind protecţia animalelor (faptă dezincriminată în prezent, prin efectul Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal - articolul 145).

În consecinţă, arată procurorul, neexistând legătură de cauzalitate între acţiunea/inacţiunea Caleidoscop, referitoare la câinele identificat mai sus, şi decesul victimei, a dispus clasarea cauzei în privinţa asociaţiei şi a membrilor acesteia pentru fapta de ucidere din culpă, întrucât este incident cazul de la art. 16 4atjc din Codul de procedură penală.

Procurorii Parchetului instanţei supreme au trimis în judecată, în 21 martie, în dosarul "Ionuţ", Administraţia Domeniului Public Sector 2, SC Tei Rezidenţial şi pe administratorul firmei, Constantin Ciorăscu, pentru ucidere din culpă.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au finalizat cercetările în cauza cunoscută generic sub denumirea "copil ucis de maidanezi" şi au dispus trimiterea în judecată a Administraţiei Domeniului Public Sector 2 Bucureşti şi SC Tei Rezidenţial SRL Bucureşti, pentru ucidere din culpă, faptă prevăzută şi pedepsită de articolul 178 alineatul 2 din Codul penal din 1969, cu aplicarea articolului 5 alineatul 1 din noul Cod penal, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În aceeaşi cauză a fost trimis în judecată şi Constantin Ciorăscu, pentru ucidere din culpă, faptă prevăzută şi pedepsită de articolul 192 alineatul 2 din Codul penal.

"Diferenţa existentă în ceea ce priveşte încadrarea juridică a infracţiunii de ucidere din culpă reţinută în sarcina persoanelor juridice, faţă de cea reţinută în sarcina persoanei fizice, are la bază succesiunea de legi penale care a intervenit din momentul săvârşirii faptei şi până în prezent. Astfel, dacă în cazul răspunderii persoanei fizice limitele iniţiale de pedeapsă au fost păstrate şi de noul Cod penal - închisoare de la 2 la 7 ani -, în materia răspunderii penale a persoanei juridice a intervenit o creştere a limitelor de amendă, în virtutea dispoziţiilor din noul Cod penal", au precizat procurorii.

În cazul lui Constantin Ciorăscu a fost reţinută infracţiunea din Codul penal în vigoare, iar în ceea ce priveşte răspunderea persoanelor juridice s-a aplicat excepţia care decurge din principiul aplicării legii penale mai favorabile.

Procurorii arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că Administraţia Domeniului Public Sector 2 Bucureşti nu a luat măsuri corespunzătoare de împrejmuire sau delimitare a zonei amenajate a Parcului Tei de terenul viran aflat în imediata vecinătate, fapt care a permis trecerea lui Ionuţ Anghel şi a fratelui acestuia "într-o zonă sălbatică şi a creat condiţiile pentru intrarea acestora pe un teren privat neîngrădit, păzit de şapte câini, al căror atac a condus la decesul minorului A.I.C".

În cazul societăţii Tei Rezidenţial SRL Bucureşti şi al administratorul firmei, Constantin Ciorăscu, s-a reţinut faptul că "nu au asigurat cadrul organizatoric apt să preîntâmpine atacul canin asupra minorului A.I.C., prin menţinerea integrităţii împrejmuirii, pentru ţinerea câinilor societăţii exclusiv în interiorul perimetrului îngrădit al firmei, şi prin îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din legislaţia referitoare la deţinerea de câini, inclusiv a celor periculoşi sau agresivi, împrejurări care au dus la moartea minorului A.I.C".

Dosarul a fost trimis Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

Ionuţ Anghel, în vârstă de patru ani, a murit în 2 septembrie 2013, după ce a fost atacat de câini, pe un teren din apropierea Parcului Tei.

Decesul a fost cauzat de hemoragia externă, pe corpul copilului fiind găsite sute de plăgi, declara în 3 septembrie 2013, pentru MEDIAFAX, medicul care a făcut autopsia, Abdo Salem, de la Institutul Naţional de Medicină Legală. Medicul preciza că doar pe tălpile copilului de patru ani nu au fost găsite plăgi, restul corpului fiind cu sute de muşcături de câini.

Dosarul privind decesul lui Ionuţ Anghel a fost deschis în 3 septembrie 2013, de Parchetul Tribunalului Bucureşti, iar o zi mai târziu ancheta a fost preluată de procurorii Parchetului instanţei supreme, care au făcut cercetări pentru ucidere din culpă.

Anchetatorii i-au audiat în acest dosar, printre alţii, pe părinţii şi pe bunica lui Ionuţ Anghel, pe Răzvan Băncescu, coordonator de proiect la Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor, Carmen Secăreanu, preşedinta Asociaţiei Caleidoscop, Lavinia Mirela Nica, fost voluntar al Asociaţiei Caleidoscop, Marcela Pîslă, preşedinta Asociaţiei "Cuţu, cuţu", Constantin Ciorăscu, proprietarul terenului unde Ionuţ Anghel a fost omorât de câini, şi Octavian Sandu, bărbatul care l-a adus pe fratele lui Ionuţ Anghel la bunica acestuia, în Parcul Tei.

Şase câini au fost ridicaţi, în 2 septembrie 2013, de pe proprietatea firmei de pe strada Tuzla, din apropierea Parcului Tei, unde a fost ucis de câini Ionuţ Anghel. Unul dintre aceştia, care avea urme de sânge pe bot, fusese sterilizat de ASPA şi adoptat de Fundaţia Caleidoscop în 2008, declara Răzvan Băncescu.

Poliţiştii au amendat, în septembrie, firma SC Tei Rezidenţial SRL, care are în administrare terenul unde a fost ucis de câini Ionuţ Anghel. Reprezentanţii firmei au primit o amendă de 2.000 de lei pentru că nu aveau un plan de pază a proprietăţii, declarau pentru MEDIAFAX surse din Poliţia Capitalei.

De asemenea, paznicul proprietăţii a fost amendat de poliţişti cu 300 de lei pentru că nu avea atestat, acesta nefiind calificat pentru a presta servicii de pază.

Imaginile surprinse de camerele de supraveghere din Parcul Tei în 2 septembrie 2013, înainte ca Ionuţ Anghel să fie găsit mort, au fost difuzate în 19 septembrie în presă. Ionut Anghel şi fratele lui de şase ani au fost surprinşi în timp ce se jucau şi aleargau pe o alee din parc, bunica acestora nefiind în înregistrare. La un moment dat, fratele lui Ionuţ este adus în parc de mână de către un bărbat. Acesta merge cu copilul la un agent de pază, iar după câteva secunde cei trei se îndreaptă spre locul unde ar fi stat bunica celor doi copii. După alte câteva minute, bărbatul care l-a adus pe băiat apare în înregistrare în timp ce se îndreaptă spre ieşirea din parc. În jurul orei 11.30, Ionuţ a fost găsit ucis de câini pe un teren privat din apropierea Parcului Tei.

După apariţia în presă a imaginilor, procurorul care investighează cazul a dispus ridicarea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere din Parcul Tei.

Procurorii l-au audiat în calitate de martor şi pe Octavian Sandu, bărbatul care l-a dus pe fratele lui Ionuţ Anghel la bunica acestuia, în Parcul Tei.

Octavian Sandu declara atunci, la ieşirea din Parchetul instanţei supreme, că în 2 septembrie 2013 l-a văzut pe fratele lui Ionuţ pe stradă, care era speriat, l-a luat şi l-a dus în Parcul Tei, unde era bunica lui. Acesta a precizat că s-a apropiat de băieţel după ce l-a văzut că plânge, dându-şi seama că s-a întâmplat ceva în neregulă. Acesta a mai spus că a aflat că mai este un copil care s-a pierdut în momentul în care l-a dus pe fratele lui Ionuţ în parc, la bunica acestuia.