Dosarul KOVESI: Biroul de presă al PG a cenzurat informaţii transmise de procurorii Secţiei de Investigare a magistraţilor/ Parchetul General: Parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie | DOCUMENT

VEZI DOCUMENTUL DE MAI JOS 

Adina Florea, procurorul de caz în dosarul Laurei Codruţa Kovesi, a confirmat, pentru MEDIAFAX, că Secţia pentru anchetarea magistraţilor a transmis, de fapt, două comunicate Biroului de Presă din cadrul Parchetului General, însă presa a primit pe email, oficial, doar unul.

Potrivit unor surse judiciare, un comunicat viza învinuirea Laurei Codruţa Kovesi, iar cel de-al doilea explica extinderea cercetărilor, in rem, în privinţa unui comunicat al Parchetului General din 2017, privind extrădarea lui Nicolae Popa. Ambele ar fi trebuit să fie transmise presei în cursul zilei de vineri. Însă, seara, Biroul de presă a transmis unul singur, la finalul zilei, care nu conţine toate informaţiile pe care Secţia a vrut să le transmită opiniei publice.

Unul dintre comunicatele Secţiei de anchetare a magistraţilor neredat presei, obţinut de MEDIAFAX, conţine informaţii care nu se regăsesc în cel oficial.

De exemplu, în cel oficial nu este stipulat numele suspectului, KOVESI LAURA CODRUŢA, ci se arată doar că este vorba despre „un fost procuror general al PÎCCJ”, iar în privinţa lui Sebastian Ghiţă, membrii Secţiei de anchetă i-au comunicat doar iniţialele, G.S.A, care nu există în informarea oficială ajunsă la presă.

Totodată, comparând cele două comunicate de presă (cel oficial şi cel al Secţiei), se arată că la opinia publică nu au ajuns anumite informaţii.

„- S-a deplasat în Indonezia, Jakarta, cu prilejul organizării unei conferinţe, prilej cu care a luat legătura cu autorităţile indoneziene, implicit cu preşedintele republicii, căruia i-a înmânat o scrisoare din partea Administraţiei Prezidenţiale Române, înscris prin care se exprima speranţa Administraţiei Prezidenţiale Române, cu privire la urgentarea procedurii de extrădare a numitului P.N (Popa Nicolae, n.r)

- PÎCCJ a efectuat toate demersurile referitoare la obţinerea vizei pentru membrii delegaţiei ce urmau să se deplaseze în Indonezia şi pentru plata biletelor de avion ale persoanelor care au făcut parte din delegaţia semnată să procedeze la aducerea în ţară a numitului PN, printre care şi numiţii DM şi IA, care erau ofiţeri SRI.

- A determinat, prin autoritatea de care dispunea, ca Ministerul de Interne să pună la dispoziţia IGPR suma de bani necesară plăţii transportului Jakarta-Bucureşti, întrucât contravaloarea deplasării pe ruta Bucureşti-Jakarta s-a estimat că era de 130.500 euro, conform facturii fiscale, în valoare de 234.207,30 RON, reprezentând cursa CHARTER-GALAXY (YR-TII) Otopeni-Jakarta-Otopeni 20-21.04.2011”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX, multe dintre aceste informaţii importante fiind eliminate din comunicatul oficial.

MEDIAFAX a cerut un punct de vedere de la Parchetul General, iar până la ora transmiterii ştirii nu a primit un răspuns.

În acest dosar, fostul procuror şef al DNA Laura Codruţa Kovesi a declarat vineri, la ieşirea de la audierile din Secţia pentru Investigarea Magistraţilor, că i s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect şi că a făcut două cereri de recuzare.

Kovesi a mai spus că nu a fost dispusă o măsură preventivă în cazul său. Procurorul de caz este Adina Florea, iar cererea de recuzare a ei din dosar a fost respinsă de către şeful Secţiei de anchetă, Gheorghe Stan.

PÎCCJ, despre comunicatul cenzurat: Parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie

Reprezentanţii PÎCCJ răspund în privinţa celor două comunicate transmise de Secţia de anchetă despre dosarul Kovesi şi precizează că parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, iar informările de presă trebuie să conţină doar detalii care să nu pună în pericol rezultatul anchetei.

„În conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public: ,,Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop.” Prin urmare, emiterea unor comunicate de presă reprezintă o atribuţie a Biroului de informare şi relaţii publice, ce trebuie adusă la îndeplinire cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale incidente”, se arată într-un comunicat transmis de Parchetul General.

Totodată, în comunicatul menţionat se mai arată anumite prevederi legale.

- Art. 62 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018 şi prin O.U.G. nr. 92/2018 prevede: „Procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare.”

- Art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001: „(1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 11^1, următoarele informaţii: d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

În acest context, reprezentanţii instituţiei arată că practica de comunicare a Ministerului Public „s-a aliniat noilor exigenţe legale privind protecţia datelor cu caracter personal, a prezumţiei de nevinovăţie, a caracterului nepublic al urmăririi penale, urmând exemplul altor state europene şi având în vedere acte normative aplicabile României”.

Aici, Parchetul General prezintă actele normative respective:

- Regulamentul general privind protecţia datelor – Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE.

- Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie. (Directiva garantează faptul că autorităţile publice şi deciziile judiciare nu pot să facă niciun fel de referire publică la vinovăţia unei persoane înainte ca aceasta să fie dovedită.)”.

„Legislaţia internă a făcut obiectul unor analize, existând o jurisprudenţă bine conturată. Astfel în considerentele Deciziei nr. 611/3 octombrie 2017 a Curţii Constituţionale se arată că: dosarul de urmărire penală, independent de stadiul în care acesta se află, (faza de urmărire penală în desfăşurare sau cauză soluţionată prin clasare) cade sub incidenţa dispoziţiilor art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală potrivit cărora „Procedura în cursul urmăririi penale este nepublică”. Mai mult, caracterul nepublic al informaţiilor conţinute într-un dosar de urmărire penală este confirmat şi de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, art. 12 alin. 1 lit. e) şi f)”, se mai arată în sursa citată.

Interpretând în sens invers textul legal, subliniază PÎCCJ, pot constitui informaţii de interes public „doar informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale care nu periclitează rezultatul anchetei, nu dezvăluie surse confidenţiale ori nu pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare, precum şi informaţiile privind procedurile judiciare a căror publicitate nu aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces”.

„Curtea arată că, legea face vorbire despre caracterul public al unor „informaţii privind procedura în timpul anchetei penale”, respectiv al unor „informaţii privind procedurile judiciare”, deci al unor aspecte punctuale (privind de exemplu, evoluţia procedurilor într-o cauză penală, stadiul lor, sau eventualele măsuri procedurale dispuse), nicidecum despre caracterul public al dosarului de urmărire penală sau al dosarului aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti, în integralitatea sa, care rămâne guvernat de regimul juridic al informaţiilor nepublice. Pe cale de consecinţă, persoanele şi autorităţile publice care deţin astfel de informaţii răspund pentru protejarea acestora, sunt ţinute să respecte cadrul legislativ în vigoare care le impune măsuri de protecţie a informaţiilor aparţinând categoriilor menţionate”, se mai arată în comunicat.

În comunicat este explicată şi absenţa numelui Laurei Codruţa Kovesi din informarea de presă oficială, transmisă presei vineri: „Jurisprudenţa a conturat şi faptul că, varianta prescurtării sub forma acronimului nu îndeplineşte obiectivul anonimizării efective, deoarece acronimul, fiind susceptibil să conducă indirect la identificarea persoanei, reprezintă informaţie cu privire la datele personale. Atragem atenţia asupra faptului că furnizarea de informaţii în alt cadru decât cel legal este de natură a prejudicia înfăptuirea justiţiei şi drepturile persoanelor implicate în orice modalitate într-o procedură penală, precum şi de a pune în discuţie imparţialitatea cu care se derulează anchetele penale”.