Dosarul "Mătuşa Tamara" va fi trimis la Curtea Constituţională

La termenul de marţi din proces, avocatul lui Ioan Melinescu a invocat trei excepţii de neconstituţionalitate şi a cerut suspendarea procesului şi trimiterea dosarului la Curtea Constituţională, iar instanţa supremă a admis solicitările.

În primul rand, avocatul Ion Cazacu, a susţinut că Legea 54/2006 prin care s-a aprobat OUG 134/2005 este neconstituţională pentru că, potrivit Constituţiei, nu se pot face reglementări privind puterile statului, precum cea judecătorească, în care este inclusă şi DNA, prin ordonanţe de urgenţă, ci doar prin legi.

Avocatul le-a spus magistraţilor că "atât Ordonanţa 134, cât şi legea prin care ea a fost aprobată sunt neconstituţionale".

În a doua excepţie, Cazacu a invocat neconstituţionalitatea unor articole din OUG 134/2005 care ar contraveni articolelor 131 alineat 3 şi 132 alineat 1 din Constituţie. Avocatul a explicat că DNA prin legea sa de organizare funcţionează ca "organism autonom cu personalitate juridică proprie", adică nu este supus controlului ierarhic şi nu răspunde în faţa ministrului Justiţiei, nici a procurorului general şi că "astfel se sutrage unui control constituţional propriu-zis".

În al treilea rând, avocatul a arătat că procurorii sunt numiţi la această structură de procurorul şef al DNA, Daniel Morar, nu de preşedintele ţării aşa cum prevede Constituţia.

În aceste condiţii, apărătorul a arătat că din această cauză procurorii care au întocmit rechizitoriul în dosar "au lucrat în afara Constituţiei astfel că toate actele de urmărire penală din acest caz ar fi nule".

Avocatul a solicitat instanţei suspendarea judecării cauzei si trimiterea dosarului la Curtea Constituţională pentru soluţionarea acestor excepţii.

Instanţa Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a admis cererile şi a dipsus suspendarea cauzei.

Iniţial, oficiali ai Biroului de Relaţii cu Publicul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au arătat că decizia de sesizare a Curţii Constituţionale poate fi atacată cu recurs, care ar fi urmat să se judece la Completul de nouă judecători de la aceeaşi instanţă.

Ulterior, aceiaşi oficiali ai Biroului de Relaţii cu Publicul au revenit şi au arătat că în baza unei decizii a judecătorilor Secţiilor Unite de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţiile de trimitere la CC a dosarelor nu mai pot fi contestate pe calea recursului.

Judecătorii Secţiilor Unite de la ICCJ au luat această decizie în februarie 2009.

În 18 noiembrie 2008, procurorul general Laura Codruţa Kovesi a formulat recurs în interesul legii cu privire la admisibilitatea recursului împotriva încheierii prin care instanţa a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru a soluţiona excepţia de neconstituţionalitate, dispunând, totodată, suspendarea judecăţii cauzei, întemeiată pe art. 303 alin. 6 din Codul de procedură penală.

În formularea acestui recurs în interesul legii, Kovesi arăta că practica juridică este neunitară, unele instanţe admiţând recursul, în timp ce altele au stabilit că, în contextul art.303, alin. 6 Cpp, recursul poate fi exercitat numai cu privire la măsura preventivă, vizând exclusiv cauzele în care inculpatul este arestat.

Kovesi a susţinut primul punct de vedere.

În acest dosar, Adrian Năstase a fost trimis în judecată de DNA pentru dare de mită, alături de Ioan Melinescu, preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) între anii 2001-2004, acuzat de sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită şi divulgare de informaţii şi de Ristea Priboi, fostul său consilier şi fost deputat în perioada 2000-2004, acuzat de complicitate la luare de mită şi la dare de mită.