Dosarul medicului Lucan | Instanţa critică procurorul DIICOT şi explică situaţia aparaturii medicale

Judecătorul susţine că acuzaţia potrivit căreia un aparat al Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal ar fi fost folosit la clinica privată a medicului Mihai Lucan încă din 2007 nu se verifică.

"Procurorul de caz nu a înţeles să indice datele minime (serie, număr, an de fabricaţie, furnizor, etc.) necesare individualizării unui astfel de aparat, despre care susţine doar că este marca „....”, după cum nu a înţeles să indice actul de proprietate în baza căruia ..... a devenit proprietarul acelui aparat (sau, dacă nu era proprietar, cel puţin actul în baza căruia îl avea în posesie sau în detenţie)", susţine judecătorul.

Referitor la documentele ridicate în urma percheziţiilor, care ar arăta numărul de pacienţi care ar fi fost trataţi la clinica privată cu aparatura care ar fi aparţinut institutului, instanţa susţine că "nu poate lua în calcul menţiunile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică contabilă (..), potrivit căruia persoanei vătămate ..... i-ar fi fost cauzat un prejudiciu în cuantum de …. lei, reprezentând „costul total al instrumentarului .... folosit pentru un număr de ....pacienţi care au făcut obiectul unor proceduri medicale (....) efectuate în perioada 2007-2009 cu ajutorul unei aparaturi medicale (....) aparţinând Institutului ....", menţionând că "procurorul de caz nu furnizează nicio explicaţie cu privire la modul la care a ajuns să reţină exact acel număr de ....de pacienţi şi exact perioada 2007-2009, iar invocarea raportului de constatare tehnico-ştiinţifică contabilă pare facilă şi - oricum - neîndestulătoare văzând împrejurările mai sus consemnate".

"La acest moment procesual, Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că poate reţine depăşirea pragului de 2.000.000 lei - prejudiciu total (în condiţiile în care una dintre cele trei modalităţi de comitere a faptei nu a considerat-o de luat în calcul; practic, acesta este înjumătăţit), pentru a se păstra încadrarea juridică iniţială (delapidare cu consecinţe deosebit de grave), dar apreciază că - până la finalizarea urmăririi penale - stabilirea prejudiciului este încă un obiectiv", este aprecierea instanţei.

Magistratul face referire la declaraţia dată de Mihai Lucan la DIICOT, în care a explicat că aparatul respectiv îi aparţine, menţionând că procurorul nu a luat-o în seamă.

"Acelaşi inculpat a precizat că aparatul ... este proprietatea privată a sa, fiind dobândit prin donaţie, în anul 2006, şi l-a pus la dispoziţia ..... în scopuri de cercetare, lucrări ştiinţifice şi efectuare de proceduri medicale pentru bolnavii care nu aveau posibilităţi materiale".

Lucan a depus şi documente în acest sens, însă, potrivit motivării "această apărare a inculpatului .... nu numai că nu este înlăturată cu argumente în referat, dar nici măcar nu este menţionată de către procurorul de caz, se arată în motivare"

"În opinia Judecătorului de drepturi şi libertăţi, se induce ideea că acest aparat era mutat ilegal la clinica privată laolaltă cu consumabilele de care avea nevoie pentru a funcţiona, dar nu se demonstrează cum s-a întâmplat acest lucru. De reţinut că, atât în declaraţia dată în faţa procurorului de caz, cât şi în declaraţia dată în faţa Judecătorului de drepturi şi libertăţi, inculpatul .... a arătat că ..... a cumpărat pentru procedurile din cadrul său consumabilele care au un preţ foarte mare şi că nu s-au folosit consumabilele achiziţionate de ..... şi în procedurile medicale efectuate în clinica privată cu acest aparat, ba chiar că a existat şi un grant care a asigurat din alte surse - evident decât cele ale institutului de stat plata - acelor pentru crioterapie", explică judecătorul.

În ceea ce priveşte colaborarea dintre clinica medicului Lucan şi Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal, magistratul spune "era nevoie de o mai bună reglementare (mai strictă), precum şi de controale periodice şi temeinice din partea Ministerului Sănătăţii."

Medicul Mihai Lucan este cercetat de DIICOT sub control judiciar, fiind acuzat de devalizarea Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal, alături de alte persoane. Tribunalul Bucureşti a decis să respingă cererea procurorilor de arestare preventivă, procurorii contestând măsura.