Dosarul "Microsoft" | Oamenii de afaceri Dinu Pescariu şi Claudiu Florică, audiaţi la DNA

Pescariu nu a dorit să facă declaraţii în momentul în care jurnaliştii prezenţi în faţa DNA l-au întrebat care este motivul pentru care a venit la unitatea de parchet. Dinu Pescariu este denunţător în acest dosar, cunoscut drept "Microsoft".

Omul de afaceri Claudiu Florică, denunţător în dosarul "Microsoft", în care sunt anchetate fapte de corupţie prin care s-ar fi prejudiciat statul român cu peste 600 de milioane de euro, este audiat, joi dimineaţă, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Claudiu Florică a venit la DNA, joi dimineaţă, iar la intrarea în sediul Parchetului nu a dorit să facă vreo declaraţie.

În acelaşi dosar, procurorii DNA cer preşedintelui Klaus Iohannis avizarea urmăririi penale pe numele fostului ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Valerian Vreme, pentru abuz în serviciu, după ce acesta ar fi încălcat legea privind achiziţiile publice.

Conform unui comunicat de presă al DNA, procurorul şef al instituţiei a transmis procurorului general referatul cauzei, în vederea sesizării Preşedintelui României, astfel încât procurorii să poată începe urmărirea penală pe numele fost ministru. Anchetatorii fac cercetări în legătură cu săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

"În perioada septembrie 2010 – februarie 2012, Vreme Valerian, în calitate de ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, a încheiat cu D.Con-Net AG, lider al unei asocieri de firme, un contract ce avea ca obiect închirierea pe o durată de 16 luni şi 13 zile, cu opţiune de cumpărare, a drepturilor neexclusive de utilizare a produselor software Microsoft în şcoli", conform DNA.

Sursa citată arată că acest lucru s-a întâmplat în condiţiile în care Acordul-cadru de furnizare nr. 32/12 august 2009 nu permitea încheierea unui astfel de contract subsecvent.

Astfel, spun procurorii, statul a fost prejudiciat cu peste 11 milioane de lei.

"Prin acest demers s-a cauzat, pe de o parte - un prejudiciu Ministerului Comunicaţiei şi Tehnologiei Informaţiei, în valoare totală de 11.291.793,99 euro, iar pe de altă parte - un folos patrimonial necuvenit, în acelaşi cuantum, în favoarea D.Con-Net AG", arată DNA.

Cererea trimisă de DNA este însoţită şi de patru volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

În acelaşi dosar, cunoscut drept "Microsoft", în octombrie 2016, a fost pus sub urmărire şi fostul ministru al Educaţiei, Alexandru Athanasiu, pentru abuz în serviciu.

"Că acele licenţe nu erau în totul necesare, da.(...) M-a convins un document din Ministerul Educaţiei şi din Ministerul Comunicaţiilor. S-a făcut un recensământ al computerelor din reţeaua de învăţământ, iar Ministerul Comunicaţiilor a stabilit ce tip de licenţă Microsoft educaţională e compatibilă cu configuraţia computerelor. În faţa unui asemenea document, care spunea că sunt necesare... De aia există oameni calificaţi în domeniu şi care aveau şi o poziţie oficială. Întodeauna am fost de bună credinţă, asta a recunoscut şi domnul procuror. I-am spus «nu faceţi bine». (...) Au căzut acelea, a rămas abuzul. Bine, nu e nicio fericire abuzul. Abuzul are nişte pedepse enorme, iar eu încă nu mă gândesc foarte serios să întru într-un regim când nu m-am atins de un leu", a declarat Alexandru Athanasiu, imediat după ce procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal.

Tot în aceeaşi cauză, fostul director general al Microsoft România, Silviu Hotăran, a fost pus sub urmărire penală de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

"Vreau să vă spun că în viaţa mea am promovat mereu valori legat de etică şi moralitate, nu am dat niciodată şpagă, nu am luat niciodată şpagă", spunea fostul director general al Microsoft România, Silviu Hotăran.

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, anunţa, la începutul lunii octombrie 2016, că în dosarul "Microsoft", rămas la DNA se lucrează, fiind în analiză documente ridicate la percheziţii de la mai multe instituţii.

"Celălalt dosar în care s-au făcut disjungerile este în lucru. S-au făcut peste 60 de percheziţii domiciliare, s-au finalizat peste 120 de percheziţii informatice asupra unor medii de stocare, în principal calculatoare şi alte unităti IT, au fost audiate zeci de persoane, s-au ridicat documente de la instituţiile care au deţinut astfel de documente şi care interesează cauza. În acest moment suntem in evaluarea acestor documente pentru a stabili circuitele financiare care au fost folosite. Urmează stabilirea certă a prejudiciului. Una dintre acuzaţiile principale vizează infracţiunea de abuz în serviciu şi, pentru a putea dovedi această infracţiune şi a putea finaliza rechizitoriul sau o altă soluţie care se poate da în cursul procesului penal, este necesar să stabilim un prejudiciu cert. Acest lucru urmează să se stabilească printr-un raport de constatare sau o expertiză în domeniul achiziţiilor publice şi se impune şi efectuarea unor expertize IT. Se lucrează ritmic", spune, la sfârşitul anului 2016, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Şerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Adriana Ţicău şi Gabriel Sandu, ultimul condamnat definitiv, se aflau atunci pe lista anunţată în septembrie 2014 de procurorii anticorupţie. În cazul tuturor celor nouă foşti miniştri s-au solicitat şi au fost obţinute avizele pentru începerea urmăririi penale, aceştia fiind puşi sub învinuire. Faptele vizate erau de abuz în serviciu, spălare de bani, trafic de influenţă şi luare de mită în legătură cu acordarea contractelor pentru licenţele Microsoft. Tot în 2014 a fost momentul în care în spaţiul public au apărut primele date despre faptul că s-ar fi pretins 20 de milioane de dolari mită din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului pentru licenţe Microsoft în şcoli.

"Au fost obţinute probe din care rezultă că miniştrii Nica Dan, Mihăilescu Petru Şerban, Adriana Ţicău, Athanasiu Alexandru, Tănăsescu Mihai Nicolae şi Gabriel Sandu şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate", nota DNA atunci într-un comunicat de presă.

Primul acord cadru încheiat între Guvernul României şi Microsoft a fost în toamna anului 2003, pentru cumpărarea, cu preţ redus, a 50.000 de licenţe pentru calculatoarele din administraţia publică centrală.

Aproape 30 de instituţii publice ar fi beneficiat, printre care Ministerul Justiţiei, al Sănătăţii, INS sau Ministerul Public. Ulterior, Fujitsu Siemens, ca şi distribuitor al licenţelor Microsoft în România şi Microsoft România fac propunerea de vânzare a celor 50.000 de licenţe la preţul de 41.909.325 milioane de dolari. Nu se organizează licitaţie publică, iar ministrul Finanţelor de atunci, Mihai Tănăsescu, decide plata integrală a sumei din bugetul de stat, Secretariatul General al Guvernului fiind cel delegat pentru a semna contractul. Ulterior, Fujitsu Siemens şi Microsoft România vin, la Ministerul Comunicaţiilor, cu o nouă ofertă de închiriere licenţe pe o perioadă de cinci ani. Astfel se anulează hotărârea pentru cumpărare şi Guvernul decide închirierea. Înţelegerea este semnată din partea statului român de secretarul general al Guvernului, Eugen Bejinariu. Până la expirarea prevederilor contractului, în 2009, sunt încheiate patru alte acte adiţionale. Primul este iniţiat de Alexandru Athanasiu ca ministru al Educaţiei, Adriana Ţicău de la Comunicaţii, Mihai Tănăsescu de la Finanţei şi Eugen Bejinariu ca şef al SGG. Acesta prevedea că Fujitsu Siemens este unic distribuitor al licenţelor ce poate livra pentru unităţile de învăţământ din România.

Următorul act adiţional este încheiat prin Ministerul Comunicaţiilor şi prevede tot suplimentarea închirierii. Al treilea act adiţional prevede suplimentarea plăţii către Fujitsu Siemens, iar al patrulea închirierea de noi licenţe pentru Ministerul Tehnologiei. Între anii 2004-2009, România a plătit pentru închiriere aproape 105 milioane de dolari.

În anul 2009, înainte de expirarea contractului de închiriere, se aprobă o nouă achiziţie, de această dată de licitaţie pentru închiriere fiind desemnat să se ocupe Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei, ministru fiind Gabriel Sandu.

"La nivelul anului 2009, instituţiile beneficiare utilizau 150.694 licenţe ce au fost achiziţionate în perioada 2004 — 2008 în baza prevederilor contractului comercial de închiriere a licenţelor referitor la produsele Microsoft nr. 0115 RO şi a actelor adiţionale ale acestuia. Efectele contractului au încetat la 26 aprilie 2009, dată la care a expirat şi dreptul neexclusiv de utilizare a licenţelor. În contextul încetării dreptului de utilizare a licenţelor şi a efectelor contractului de închiriere de licenţe, a fost identificată o nouă oportunitate de afaceri în distribuirea de licenţe Microsoft către Guvernul României", preciza DNA.

Din toată afacerea Microsoft, despre care se presupune că ar fi fost nelegală, singura parte trimisă în judecată a fost cea care i-a vizat pe intermediarii mitei. Oamenii de afaceri Dumitru Nicolae şi Dorin Cocoş au fost condamnaţi la 2,4 ani de închisoare, fostul ministru Gabriel Sandu la trei ani de detenţie iar fostul primar din Piatra Neamţ a primit o pedepasă de şase ani.