DOSARUL Mineriadei: Iliescu, Măgureanu, Stănculescu, Diamandescu, printre cei vizaţi de anchetele iniţiale

Evenimentele de la Mineriada 13-15 iunie 1990 au fost anchetate din 1997 de procurori miliari şi civili, sute de persoane fiind audiate ca martori şi alte câteva zeci, printre care mai mulţi oficiali, fiind puse sub învinuire. Dosarele au fost încheiate prin încetarea urmăririi penale în urma prescripţiei.

Iniţial, în dosarul Mineriadei au fost în atenţia procurorilor militari, printre alţii, fostul preşedinte Ion Iliescu, amiralul în rezervă Emil Cico Dumitrescu, Dan Iosif, Gelu Voican Voiculescu, fostul ministru de Interne Mihai Chiţac (decedat -n.r.), Victor Athanasie Stănculescu, fostul şef al Poliţiei Corneliu Diamandescu, fostul secretar de stat în Ministerul de Interne Dumitru Penciuc, fostul consilier pe probleme de apărare şi fost şef al Statului Major General din Ministerul Apărării Vasile Ionel, Miron Cozma, fostul premier Petre Roman şi fostul şef al Serviciului de Protecţie şi Pază, generalul Dumitru Iliescu.

Iniţial, faptele pentru care s-au făcut cercetări au fost de subminare a puterii de stat şi a economiei naţionale, lipsire de libertate în mod ilegal şi crime contra umanităţii.

Prin rezoluţia din 17 iunie 2009, în dosarul Mineriadei, Parchetul instanţei supreme a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul fostului preşedinte Ion Iliescu, a lui Virgil Măgureanu, fost şef al SRI, Mihai Chiţac, fost ministru de Interne, Victor Athanasie Stănculescu, fost ministru al Apărării, precum şi pentru alţi patru oficiali din perioada mineriadei. Atunci, procurorii au constatat intervenţia prescripţiei şi au decis încetarea urmăririi penale.

Citeşte şi: Vino la cel mai mare târg pentru eficienţă energetică!

Neînceperea urmăririi penale în cazul lui Ion Iliescu a fost dispusă în dosarul în care în 9 iunie 2005 împotriva acestuia fuseseră începute cercetările pentru: propagandă pentru război, genocid săvârşit prin următoarele modalităţi alternative: uciderea membrilor colectivităţii sau grupului; vătămarea gravă a integrităţii fizice sau mintale a colectivităţii sau grupului; supunerea colectivităţii ori grupului la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică, tratamente neomenoase prin dislocarea sau lipsirea de libertate fără temei legal, distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare, săvârşite prin incendieri, explozii, ori prin orice alte asemenea mijloace şi dacă rezultă pericol public, favorizarea infractorului, complicitate la supunerea de rele tratamente, complicitate la tortură, subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informaţii false din Codul penal, se menţiona în rezoluţie.

În rezoluţia din 2009 se mai arăta că, în 18 februarie 1997, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică, s-a înregistrat dosarul 315/P/1997, având ca obiect plângerea Asociaţiei Victimelor Mineriadelor (AVM) 1990-1991, împotriva mai multor persoane: Miron Cosma, Nicolae Cămărăşescu, Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Corneliu Diamandescu, Mihai Chiţac, Traian Băsescu şi Ioan Gheorghe Robu, fost procuror general. AVM îi acuza pe cei nouă de "organizarea, instigarea şi transportarea minerilor din centrele miniere importante ale ţării în Capitală, precum şi de comiterea actelor de barbarie ale minerilor, care s-au folosit de diferite unelte apte de a produce moartea (securi, topoare, răngi, târnăcoape, lanţuri, cabluri electrice), distrugînd lăcaşuri de învăţământ, laboratoare etc". AVM mai susţinea că minerii au "sechestrat, maltratat, schingiuit, violat şi ucis".

"Menţionăm că nici în cuprinsul rezoluţiei, nici în cuprinsul vreunui alt act procesual sau procedural nu sunt menţionate în concret, faptele pentru care este învinuit Ion Iliescu, fiind indicat doar textul legal care încriminează faptele. Deşi i-a fost adusă la cunoştinţă învinuirea în data de 24 mai 2006 (la aproape un an de la momentul începerii urmăririi penale), învinuitul Ion lLiescu a fost audiat o singură dată, având însă calitatea de martor, în data de 10 mai 1999. Trebuie precizat că la momentul începerii urmăririi penale, respectiv 9.06.2005, îşi făcuseră deja aplicabilitatea prevederile art.121 şi art.122 alin.1 lit.a din Codul penal, în cea ce priveşte săvârşirea infracţiunilor prev. de art.266 şi art.217 alin.4 din Codul penal, aceste fapte fiind prescrise", precizau procurorii în rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale.

În 5 februarie 2015, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a dispus infirmarea a trei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum şi redeschiderea urmăririi penale în acest caz.

Citeşte şi: Virgil Măgureanu, audiat şi el la Parchetul instanţei supreme în dosarul mineriadei

"În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014, privind circumstanţele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul Bucureşti, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împuşcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22 ianuarie 2015, procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare au propus infirmarea parţială a rezoluţiei nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică, şi redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum şi infirmarea rezoluţiilor nr. 7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 şi 7301/3419/II/2/2009 din 03 septembrie 2009 ale procurorului şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică", arăta atunci PICCJ.

În 9 martie, instanţa supremă a confirmat decizia procurorilor Parchetului ICCJ de redeschidere a urmăririi penale în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, în anchetă fiind vizate circumstanţele în care au fost rănite mai multe persoane, în timpul evenimentelor care au avut loc la Bucureşti.

În luna martie, cercetările în cazul Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990 au fost reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, unele victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absenţa unei hotărâri judecătoreşti în ţară.

Miercuri, Parchetul ICCJ a anunţat începerea urmăririi penale în dosarul 47/P/2014 privind evenimentele din 13-15 iunie 1990, cunoscut ca dosarul "Mineriadei", pe numele unor persoane, pentru infracţiunii contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea prin împuşcare a altor trei, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane.

În acest dosar, prin ordonanţa din 16 octombrie 2015, procurorii militari au dispus schimbarea încadrării juridice şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, prevăzută de articolul 439 alineatul 1 literele a, g şi j din Codul penal, constând în reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea prin împuşcare a altor trei, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, ca urmare a atacului violent declanşat de către muncitori din unele centre industriale şi bazine carbonifere din ţară, a precizat PICCJ.

Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la participarea altor persoane la săvârşirea acestor fapte.

"În perioada următoare vor fi audiate persoanele faţă de care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii prev. de 439 lit. a, g şi j din Codul penal şi care la data evenimentelor deţineau funcţii de conducere la nivelul structurilor civile şi militare ale statului, precum şi în cadrul unor unităţi economice", a precizat sursa citată.

Fostul preşedinte Ion Iliescu a mers, miercuri dimineaţă, la Parchetul instanţei supreme, fiind citat să dea declaraţii în dosarul Mineriadei. Iliescu a plecat de la PICCJ după aproximativ o oră.

La scurt timp după venirea lui Ion Iliescu, la PICCJ a ajuns şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu.

Oficiali din Parchetul instanţei supreme au declarat pentru MEDIAFAX că în dosarul mineriadei a început urmărirea penală împotriva fostului preşedinte Ion Iliescu, iar acestuia i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile, pentru infracţiuni contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990.

Aceleaşi surse au declarat pentru MEDIAFAX că Ion Iliescu va fi chemat din nou la Parchetul instanţei supreme, în perioada următoare, pentru declaraţii în acest dosar.

Dosarul Mineriadei vizează elucidarea împrejurărilor în care s-au declanşat şi au avut loc evenimentele din 13-15 iunie 1990 în Bucureşti, contribuţia şi rolul unui număr de 27 de persoane civile, printre care Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu, precum şi a şapte persoane care erau militari la momentul desfăşurării evenimentelor, printre care Mihai Chiţac şi Corneliu Diamandescu.

Procurorii Secţiei Parchetelor Militare au stabilit că în urma evenimentelor de atunci aproximativ 1.300 de persoane ”au suferit vătămări” şi în jur de 100 au decedat.

În 17 septembrie 2014, România a fost obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei, în urma unei decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Această instanţă sublinia, la acel moment, obligaţia statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora.

Marea Cameră a CEDO a constatat că România a încălcat articolele 2, 3 şi 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, după ce reclamanţii Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficienţa cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Evenimentele din iunie 1990 au început când forţele de ordine au primit ordin să elibereze Piaţa Universităţii, unde, timp de o lună şi jumătate, s-au strâns mii de manifestanţi care protestau faţă de politica dusă de puterea instalată după revoluţia din decembrie 1989.

Astfel, ordinul dat în seara de 12 iunie 1990 a fost pus în aplicare în 13 iunie, fiind arestate 262 de persoane aflate în zona de protest. În piaţă au fost aduşi, în locul demonstranţilor, muncitorii de la IMGB, care strigau "Noi muncim, nu gândim!". Arestaţii au fost duşi la unitatea militară UM 0575 din Măgurele.

Ulterior, auzind despre arestarea manifestanţilor, protestatarii care nu se aflau în dimineaţa de 13 iunie 1990 în Piaţa Universităţii au mers în faţa sediului Ministerului de Interne, clădire în care se aflau atunci şi birourile Serviciului Român de Informaţii, cerând eliberarea reţinuţilor. Din acel moment s-a dat ordin să se tragă focuri de avertisment, astfel că, în seara de 13 iunie 1990, în urma ricoşeurilor unor gloanţe, au fost ucişi Valentin Mocanu, Mariana Mitriţă, Gheorghe Duncan şi Dragoş Drumea.

În seara de 13 iunie 1990, grupuri numeroase de mineri din Valea Jiului au venit în Bucureşti, pentru a "restabili ordinea în Capitală", după ce în acea zi fuseseră incendiate şi devastate sediile Poliţiei, Ministerului de Interne şi Televiziunii Române.

În următoarele două zile, grupurile de mineri, înarmate cu răngi, topoare şi bâte, au devastat, la rândul lor, sediile unor partide ale opoziţiei, Facultăţii de Arhitectură, precum şi alte locuri aflate în apropierea Pieţii Universităţii, decretată de către studenţi "kilometrul zero al democraţiei".