DOSARUL Mineriadei - Miron Cozma, audiat la Parchet: Au fost îmbrăcaţi mineri în soldaţi, ca să vă prostească Ion Iliescu, un KGB-ist. Nu am semnat pentru învinuire

UPDATE 13:25 - Cozma: Nu am semnat pentru învinuire. Nu sunt comunist, sunt rocker din '70, fan Led Zeppelin

Miron Cozma a declarat, la ieşirea de la Parchetul ICCJ, că nu a semnat ordonanţa de punere sub învinuire, pentru că în ea se regăsesc numele a două persoane pe care nu le simpatizează şi pentru că el nu este comunist, ci rocker, încă din anii '70, formaţia sa preferată fiind Led Zeppelin.

Fostul lider al minerilor din Valea Jiului a spus că a stabilit cu procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) să le comunice avocaţilor săi, la cabinetul acestora, ordonanţa prin care vor să îl pună sub învinuire în dosarul Mineriadei, arătând că el "nu semnează ca primarul".

"Eu nu semnez ca primarul. Trebuia să semnez acea ordonanţă în calitate de suspect, pe care eu nu am semnat-o încă şi bineînţeles că avocaţii urmează să fie încunoştiinţaţi de termenul de audiere. Eu nu am semnat-o pentru că acolo, în acea ordonanţă, apare un nume ce nu vreau să fie legat sub nicio formă de mine. Nu Iliescu, din păcate, dacă era Iliescu semnam. Ilinescu, exact. Ilinescu era unul dintre coordonatorii grupului aceluia, dar nu el era principalul coordonator", a precizat Cozma.

Potrivit fostului lider sindical, "coordonator era ministrul adjunct Cornel Burlec, de la mina Aninoasa, împreună cu securistul Cămărăşescu, care era angajat inginer electromecanic la mina Aninoasa şi, bineînţeles, el, Ilinescu, care, să ne înţelegem asupra unui aspect, el nu a fost în nicio situaţie, că am verificat şi la Sindicatul minei Aninoasa şi în discuţiile prealabile, poziţia Sindicatului Aninoasa, calitatea de lider sindical. El era cel căruia i s-a promis că va fi reactivat, alături de Cămărăşescu (fostul ofiţer de Securitate Nicolae Cămărăşescu, n.r.), în serviciile speciale ale României".

Întrebat cum comentează situaţia de fapt care i se reproşează de către procurorii militari, Cozma a arătat că deocamdată nu i se reproşează nimic, anchetatorii comunicându-i prin ordonanţă încadrarea juridică.

"Nu mi se reproşează că eu, împreună cu Ilinescu... V-am spus, mă deranjează că apare numele lui Ilinescu şi al lui Torsan Ilie, care este mort, din păcate. Deci Torsan Ilie, este o inadvertenţă, dacă Ilinescu a fost unul dintre coordonatorii grupului, Torsan era unul dintre cei din Piaţa Universităţii despre care nu a ştiut nimeni. El era anticomunist convins, director de liceu în vremea lui Ceauşescu în Bacău şi a fost destituit pentru că nu mergeau practicile lui cu regimul comunist. A venit în Valea Jiului, s-a angajat vagonetar la mina Aninoasa şi ulterior a ajuns, prin alegeri democratice, preşedinte executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, ca şi mine, însă era un activist anticomunist convins", a precizat Cozma.

Întrebat cine l-a sunat de la Bucureşti şi în ce context a adus minerii în Capitală, în iunie 1990, Miron Cozma a spus că nu el a adus minerii, pentru că el nu este comunist, ci rocker, încă din anii '70, formaţia sa preferată fiind Led Zeppelin.

"Am făcut zece ani de închisoare, păi dacă eram omul lui Iliescu, făceam eu închisoare 10 ani? Nu mai vorbiţi prostii. Încă o dată, repet, poate nu pricepeţi, eu sunt rocker încă din '70, n-am cum să fiu comunist. Aţi văzut dumneavoastră rocker comunist? (...) Trupa mea preferată este Led Zeppelin", a mai arătat Cozma.

Întrebat dacă, în opinia sa, ar trebui date condamnări, dacă va ajunge la judecată dosarul Mineriadei, Cozma a spus: "Păi pentru asta am intervenit la CEDO, ca vinovaţii pentru crimele ce s-au făcut - repet, au fost împuşcaţi oameni, pentru numele lui Dumnezeu - să plătească şi să se ducă la puşcărie".

Miron Cozma a fost citat să se prezinte marţi la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a fi audiat în dosarul Mineriadei, în care este acuzat că, în calitate de preşedinte al biroului executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului", împreună cu Constantin Ioan Ilinescu şi Torsan Ilie, a organizat şi coordonat deplasarea la Bucureşti a minerilor din Valea Jiului, în iunie 1990.

Cozma a spus că nu a fost chemat de Ion Iliescu la Bucureşti în iunie 1990, precizând că a fost mereu împotriva fostului preşedinte. El a adăugat că, după ce au ajuns în Bucureşti, minerii săi au fost cantonaţi la Sala Polivalentă şi nu au avut legătură cu cei de la Romexpo sau Palatul Victoria, iar el a fost dus cu forţa acolo unde Ion Iliescu mulţumea ortacilor.

"Nu sunt acuzat că am organizat deplasarea minerilor la Bucureşti, mai citiţi. Ăsta e mesajul transmis de Iliescu, că el ne-a chemat? Pe mine m-a chemat Iliescu? N-auzi sau nu înţelegi, stimate domn, dacă eu am fost împotriva lui Iliescu, dacă eu şi acuma, dacă vii la mine la partid o să vezi că punctul 8 e inclusiv în adeziune. Dacă vrei să te înscrii la mine în partid, nu poţi să te înscrii pentru că eşti întrebat dacă ai colaborat cu Securitatea", a precizat Cozma.

Citeşte şi: Motivarea începerii urmăririi penale în Dosarul Mineriadei: Iliescu a decis reprimarea violentă a manifestaţiei de la Universitate

Întrebat cine a chemat minerii în Bucureşti şi cine i-a coordonat, Miron Cozma a răspuns: "Păi cine m-a chemat? Eu am ajuns aşa civil şi adus aşa de minerii cu ghilimele de rigoare (face semn pe umeri, n.r.) (...) De ce nu spuneţi adevărul? Deci, au fost securiştii lui Nicolae Cămărăşescu, repet, împreună cu ministrul Burlec (Cornel Burlec-Plăieş, n.r.), ministrul adjunct la Minelor, împreună cu alţi colonei şi aşa mai departe, care se ştiu, colonelul Tache, colonelul Florescu, sub coordonarea foarte strictă a lui Gelu Voican Voiculescu, care răspundea direct, pentru că acesta avea în permanenţă întâlniri la Bucureşti, bineînţeles cu Petre Roman şi bineînţeles cu tovarăşul Iliescu".

Cozma a mai arătat că a găsit şi dovezi care să-i sprijine dovezile că nu el a coordonat minerii, respectiv o înregistrare din Piaţa Universităţii în care vorbesc lideri ai studenţilor din piaţă, precizând că acestea se regăsesc şi în arhivele TVR.

Miron Cozma a adăugat că minerii erau la Sala Polivalentă, dar totuşi, în balconul Guvernului şi la complexul Romexpo apar persoane îmbrăcate în mineri, spunând că întrebarea care se pune este "cine erau ăia îmbrăcaţi mineri". El a precizat că, ulterior, au fost îmbrăcaţi mineri în soldaţi, "ca să vă prostească Ion Iliescu".

Întrebat cum de apare în înregistrările video în prezenţa lui Ion Iliescu, în iunie 1990, Cozma a spus: "În permanenţă, dumneavoastră nu aţi văzut, la Palatul Victoriei acolo e ca un neisprăvit, ca să nu zic altfel, şi foloseşte numele meu, că minerii, şi nici nu eram lângă el. Cine erau ăia îmbrăcaţi mineri lângă el în balconul Guvernului? Cine erau ăia îmbrăcaţi la complexul expoziţional? Pentru că, încă o dată vă spun, minerii au stat la Polivalentă. Am fost cantonaţi la Polivalentă în prima etapă... Ulterior s-au îmbrăcat mineri în soldaţi ca să vă prostească în permanenţă acest KGB-ist nenorocit care este Ion Iliescu... M-au luat cu forţa, repet, cu toţi cu care eram la Polivalentă şi ne-au dus acolo ca să mulţumească tovarăşului Miron Cozma, din nou o păcăleală KGB-istă".

Întrebat dacă ar accepta o confruntare cu Ion Iliescu, Cozma a spus: "Nu, pentru că, sincer să zic, mi-e frică, dacă îi dau una moare. Pentru că eu sunt sincer, eu nu mint. Înţelegi?".

Citeşte şi: DOSARUL Mineriadei: PICCJ cere aviz pentru urmărirea penală a lui Petre Roman, Athanasie Stănculescu şi Gelu Voican Voiculescu

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, pe 21 octombrie, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracţiuni contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea şi lipsirea de libertate a altor o mie.

Procurorii militari au arătat, în ordonanţa de începere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei, că Ion Iliescu, împreună cu Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu şi alţii, a decis reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii.

"În zilele de 11 - 12.06.1990, în calitate de preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (C.P.U.N.), împreună cu civil Roman Petre, civil Măgureanu Virgil, civil Voiculescu Gelu-Voican, civil Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chiţac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel ş.a., a decis reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, în baza acestei hotărâri fiind declanşat, în dimineaţa zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populaţii civile, la care au participat forţele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciului Român de Informaţii, atac soldat cu decesul a patru persoane şi rănirea a altor trei prin împuşcare, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aprox. 270 de persoane. Ulterior, la data de 13.06.1990, împreună cu civil Roman Petre, alţi membri ai Guvernului, lideri de sindicat şi conducători ai unor centre industriale şi bazine carbonifere din ţară, a decis organizarea deplasării la Bucureşti a peste 10.000 de muncitori care, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, au continuat atacul declanşat în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990 asupra unei populaţii civile, provocând vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a unui număr de peste 1.000 persoane", se arată în ordonanţa procurorilor.

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi fostul şef al Inspectoratului General al Poliţiei Corneliu Diamandescu sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, pentru declanşarea atacului asupra populaţiei civile, urmare a deciziei luate în 11 - 12 iunie 1990.

Procurorii au cerut aviz pentru urmărirea penală a fostului premier Petre Roman, fostului ministru al Apărării Victor Athanasie Stănculescu, a lui Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în primul guvern provizoriu din 1990 şi responsabil cu controlul serviciilor secrete.

Potrivit Legii 115/1999, "numai Camera Deputatilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor".

În cazul lui Mugurel Florescu, fost procuror general adjunct al României şi şef al Direcţiei Parchetelor Militare, şi al lui Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreşedinte al FSN, a fost decisă extinderea urmăririi penale, tot pentru decizia luată în 11 - 12 iunie, se arată în ordonanţă.

Viceamiralul în rezervă Emil Dumitrescu, fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a fost pus sub urmărire, pentru că, în zilele de 13-15 iunie 1990, a participat în mod direct şi a coordonat atacul violent declanşat asupra populaţiei civile din Capitală.

Pentru sprijinirea acestui atac, au fost puşi sub urmărire foştii comandanţi ai unităţilor militare din Măgurele şi Băneasa, generalul în rezervă Petre Petre, fost comandant al U.M. 0575 Măgurele, şi generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al comandant al U.M. 0828 Băneasa, precum şi Cazemir Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională în perioada 13-15.06.1990.

Cornel Burlec-Plăieş, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, şi Gheorghe Dobre, fost director al Regionalei CFR Craiova, sunt urmăriţi penal pentru că au organizat deplasarea minerilor din Valea Jiului la Bucureşti, cel dintâi preluându-i de la Gara de Nord în momentul sosirii lor, iar cel din urmă asigurând condiţiile necesare pentru ca trenurile cu mineri să aibă drum liber până în Capitală, se arată în ordonanţă.

Foştii lideri sindicali, directori sau angajaţi la exploatările miniere Aninoasa, Lonea Deva, Motru, Ţebea, Petrila, Bărbăteni, Paroşeni şi Comăneşti sunt acuzaţi de asemenea că au organizat deplasarea minerilor la Bucureşti.

Un fost ofiţer activ la Secţia de Informaţii Gorj - Biroul Motru, Titu Bondoc, este acuzat că a organizat deplasarea la Bucureşti a minerilor din Mina Albeni.