DOSARUL privind recompensarea medicilor. ANAF: Producători de medicamente aveau facturi de la firme de turism emise în baza unor acte fictive

Precizările au fost făcute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în legătură cu percheziţiile făcute de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 28 iulie, la societăţi comerciale din domeniul farmaceutic şi la persoane cercetate în dosarul privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie.

"Direcţia Generală Antifraudă Fiscală a efectuat în lunile martie şi aprilie 2015 verificări asupra documentelor prezentate de unele societăţi comerciale având ca domeniu de activitate producţia şi distribuţia de medicamente, constatându-se astfel că, în perioada 01.01.2013 - 31.12.2014, acestea au desfăşurat relaţii comerciale cu diverşi furnizori - societăţi de turism, de la care au achiziţionat pachete de servicii pentru anumite persoane, în special medici, cu privire la care există suspiciuni că au reprezentat în fapt recompensări aferente sprijinului acordat pentru administrarea către pacienţi a produselor pe care le comercializează", arată ANAF într-un comunicat de presă transmis vineri agenţiei MEDIAFAX.

Inspectorii de la Antifraudă Fiscală au constatat că au fost înregistrate în evidenţa contabilă facturi reprezentând contravaloarea unor prestări de servicii turistice, respectiv participarea la diverse evenimente, conferinţe, congrese în ţară şi în străinătate sau organizarea unor astfel de conferinţe, persoanele participante fiind în principal personal medical.

De asemenea, inspectorii au constatat că unele dintre evenimentele facturate în fapt nu au fost realizate, cum ar fi, de exemplu, deplasări în străinătate (Ottawa - Canada, San Diego - SUA) şi în ţară (Braşov, Iaşi, Sibiu) sau altele erau doar decontarea unor deplasări cu scop turistic, la Paris - Franţa sau Las Vegas - SUA.

Citeşte şi: Medicii care sprijineau producători de medicamente, recompensaţi cu vacanţe în Franţa, Canada, SUA

Citeşte şi: Firmele Pfizer, Roche şi GlaxoSmithKline, printre cele implicate în recompensarea unor medici

"Facturile înregistrate în evidenţa contabilă de către producătorii şi distribuitorii de medicamente au fost emise de societăţile de turism în baza unor documente justificative fictive, in baza carora acestea au beneficiat de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugată, şi implicit de cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit", a precizat ANAF.

Pe de altă parte, au fost verificate achiziţiile înregistrate de producătorii şi distribuitorii de medicamente, reprezentând contravaloarea unor studii clinice efectuate de personal medical din diferite unităţi sanitare privind monitorizarea pacienţilor cărora le sunt administrate medicamente produse de aceste societăţi.

În urma acestor verificări s-a constatat că facturile înregistrate în evidenţele contabile au fost emise în baza unor documente justificative sumare, prin care nu sunt detaliate concret activităţile aferente serviciilor prestate, astfel încât nu se poate certifica realitatea lor, susţine ANAF.

Procurorii DNA au făcut, în 28 iulie, 61 de percheziţii Bucureşti şi judeţele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, la companii farmaceutice, producători şi distribuitori de medicamente, spitale şi clinici de oncologie, precum şi la locuinţele mai multor persoane, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie, în legătură cu înţelegeri privind prescrierea unor medicamente, cu "recompensarea" doctorilor.

Foto: Shutterstock

Cantităţi foarte mari de medicamente scumpe, laptopuri, calculatoare şi documente privind sejururi au fost ridicate de anchetatori în urma percheziţiilor. Printre medicamentele pentru tratamentul cancerului ridicate la percheziţii erau şi fiole care costă 20.000 de lei bucata, potrivit unor surse judiciare.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că în atenţia procurorilor DNA se află 11 companii: Roche România, structură a concernului multinaţional Roche, producător de medicamente, Actavis, producător şi distribuitor de medicamente, Pfizer România, companie biofarmaceutică, Teva Pharmaceuticals România, companie farmaceutică, Novartis Pharma Services, producător de medicamente, Alvogen România, producător de medicamente, Sandoz Pharma Services, companie farmaceutică, GlaxoSmithKline România, producător de medicamente, Egis International, companie farmaceutică, Romastru Trading, distribuitor de medicamente şi Glenmark Pharmaceuticals, producător de medicamente.

Potrivit aceloraşi surse, din cercetările făcute până în prezent "a rezultat că, în ceea ce priveşte activitatea derulată de Roche şi Actavis, aceasta a fost coordonată, în scopul prescrierii cu predilecţie a produselor acestor companii pentru maximizarea vânzărilor/profitului, de către Dan Zamonea, fost director general la Roche România, Lucuţă Teodor, fost director economic la Roche România SRL, Ivan Dan, director general la Actavis SRL".

Sursele citate au mai arătat că numărul mare de medicamente găsite la percheziţii se explică prin faptul că "suspecţii practic le comandau ca şi cum ar avea pacienţi care trebuie să beneficieze de schema de tratament cu medicamentul X, acesta era foarte scump, se deconta, deci se achita din buget acel medicament firmei, iar medicul lua comisionul de la firma de medicamente prin sponsorizare, excursii, congrese sau alte modalităţi". În realitatea, "nu era necesar acel medicament, căci nu exista pacient", aceasta fiind o altă modalitate prin care medicii fraudau sistemul, pe lângă cea cu prescrierea tratamentelor scumpe.

Conform anchetatorilor, firmele de medicamente vizate în cauză sunt suspectate au oferit unor medici din cadrul unor spitale din judeţele Mureş, Sălaj, Sibiu, Bistriţa-Năsăud şi Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane şi congrese internaţionale, acoperind şi cheltuieli personale ale acestora, excursii în mai multe ţări, bunuri, foloase şi alte servicii, condiţionându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie şi optând pentru medicamentele mai scumpe, în locul celor generice, echivalente, care au aceeaşi compoziţie chimică şi acelaşi efect terapeutic, dar sunt mai ieftine.

Potrivit surselor citate, în aceste activităţi ar fi fost implicaţi 16 medici, şefi ai clinicilor şi secţiilor de oncologie, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate, subprogramul Oncologie, inclusiv un preşedinte al Comisiei de Oncologie şi un inspector de la DSP Mureş care controlează farmacii.

Medicii care prescriau preferenţial anumite medicamente ar fi fost recompensaţi de producătorii de medicamente cu excursii şi vacanţe în Franţa, Canada şi SUA, numai în 2014 o firmă plătind unui operator de turism peste 4,1 mil.lei, care reprezenta "mită mascată" pentru doctori, au spus sursele citate.

Din datele şi probele de la dosar ar rezulta că unele firme de medicamente alocau sume mari pentru aceste tipuri de "sponsorizări". Astfel, în 2014, o firmă de medicamente a achitat peste 4,1 milioane de lei unui operator de turism, "sponsorizare" care în realitate ar fi fost o "mită mascată", dată medicilor prin reprezentanţii zonali, în funcţie de vânzările realizate după prescrierea anumitor medicamente.

În acest caz, anchetatorii au identificat facturi fiscale emise de firme de turism aferente unor evenimente realizate în oraşele Ottawa - Canada (perioada 12-16 februarie 2013), San Diego - SUA (perioada 24-31 octombrie 2013), eveniment Hotel Kronwell Braşov (perioada 18-20 iulie 2014), eveniment Hotel Internaţional Iaşi (perioada 23-24 iulie 2014) şi eveniment Hotel Ramada Sibiu (perioada 1-3 august 2014), au precizat sursele citate.

În ce priveşte evenimentul organizat în Ottawa, în perioada 12-16 februarie 2013, anchetatorii arată că acesta a avut loc în realitate la Paris, în luna ianuarie 2013. La deplasarea în Paris au participat aproximativ 30 de medici, fiind decontate cheltuieli de cazare, masă, transferuri, bilete de avion şi bilete de spectacol.

"Sub aparenţa participării la un eveniment medical în oraşul Ottawa, firma de medicamente a solicitat prestatorului de servicii de turism să organizeze o deplasare, la Paris, în scop turistic, la care au participat mai mulţi medici", susţin sursele citate.

În cazul evenimentului care apare în acte ca fiind organizat la San Diego, în perioada 24-31 octombrie 2013, procurorii au stabilit că, în realitate, deplasările s-au realizat la San Diego (patru nopţi) şi Las Vegas (trei nopţi).

"Deşi în realitate deplasarea s-a efectuat în două locaţii succesive, reprezentatul firmei de medicamente a solicitat reprezentantului firmei de turism ca pe facturile ce vor fi emise să apară numai destinaţia San Diego, încercând să ascundă faptul că deplasarea în Las Vegas a avut în realitate un scop turistic", au mai arătat sursele citate.

Din datele obţinute de anchetatori mai rezultă că pentru desfăşurarea evenimentelor externe din Ottawa şi San Diego, firma de medicamente ar fi încheiat mai multe contracte de sponsorizare cu medicii participanţi la aceste întruniri.

Pentru "congresul" de la San Diego, care ar fi avut ca temă reumatologia, participanţii sponsorizaţi ar fi fost cazaţi iniţial în San Diego, pentru câteva zile, ulterior fiind transferaţi în Las Vegas, unde au fost cazaţi la hotelul Bellagio, tot timp de câteva zile. În timpul petrecut în Las Vegas a fost făcută o excursie la Grand Canyon, iar evenimente cu conţinut ştiinţific în Las Vegas nu ar fi existat, conform datelor anchetatorilor.

Mai mult, medicii vizaţi de aceste activităţi ar fi fost implicaţi şi în realizarea unor aşa-zise studii clinice, pentru care au fost remuneraţi. Studiile în cauză nu ar avea însă la bază date reale, aceasta fiind încă o modalitate prin care medicii erau recompensaţi financiar pentru sprijinul acordat producătorilor de medicamente.

Prin creşterea vânzărilor unor produse cu valoare ridicată - Avastin, Herceptin, Interferon, Zoladex, Tarceva, folosite în cadrul programelor Naţionale de Oncologie şi de Terapie Intensivă a Insuficienţei Hepatice - ar fi fost majorat artificial numărul de pacienţi incluşi în scheme terapeutice şi ar fi fost crescute stocurile de medicamente în cadrul farmaciilor cu circuit închis, nejustificată prin rulajul efectiv al acestora în cadrul Programului Naţional de Sănătate.

Această situaţie ar fi dus la direcţionarea fondurilor alocate în funcţie de interesele operatorilor farmaceutici agreaţi, prejudicierea Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) şi apariţia unor sincope în asigurarea altor produse integrate în schemele terapeutice ale pacienţilor, fiind astfel afectate calitatea şi continuitatea actului medical.