DOSARUL REŢETELOR FALSE: Alte două persoane au fost arestate preventiv, în timp ce o alta a primit interdicţie de a părăsi localitatea

Cei trei au fost reţinuţi vineri, după ce au fost audiaţi de procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti.

Parchetul Capitalei a informat, vineri, că alţi 12 medici şi farmacişti sunt cercetaţi în dosarul reţetelor false, fiind acuzaţi de înşelăciune, fals intelectual, luare şi dare de mită.

Potrivit Parchetului, în continuarea acţiunii organizate în 9 octombrie, în urma căreia s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de 22 de persoane, vineri au fost citate să se prezinte la Poliţia Capitalei alte 15 persoane, medici şi farmacişti. În urma audierilor, procurorii au dispus faţă de 12 dintre acestea începerea urmăririi penale.

Ulterior, trei dintre cele 12 persoane au fost reţinute, iar procurorii au propus instanţei arestarea lor preventivă.

Anterior, surse judiciare declaraseră, pentru MEDIAFAX, că 15 persoane, printre care mai mulţi medici ai Spitalului Fundeni din Capitală, sunt audiate la sediul Poliţiei Capitalei, în dosarul reţetelor false, prin care a fost fraudat bugetul CNAS cu aproximativ 1,6 milioane de lei.

Tot în dosarul eliberării de reţete false, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au emis, marţi, ordonanţe de reţinere pentru 13 inculpaţi, ulterior cerând instanţei arestarea a 12 dintre aceştia.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că printre persoanele reţinute sunt mai mulţi şefi de farmacii din lanţul Dona, un medic psihiatru şi administratori ai unor firme.

Tribunalul Bucureşti a decis, miercuri, arestarea preventivă a nouă persoane dintre cele reţinute, în cazul altor trei fiind dispusă interdicţie de a părăsi localitatea.

Persoanele arestate sunt Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu, Adriana Liliana Craina, Geta Vecserdi, Mihaela Munteanu, Cristina Daniela Sescu, Gabriel Sescu, Maria Mirabela Sescu, Anca Mihaela Solomon şi Claudia Elena Şerban, în timp ce Sorin Gelu Pătraşcu, Mirela Gabriela Mihai şi Laurenţiu-Aurelian Sescu au primit interdicţie de a părăsi Capitala timp de 30 de zile.

Potrivit procurorilor, medici şi farmaciştii din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.

Medicii acuzaţi că falsificau reţete prescriau tratamente pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi, apoi le trimiteau unor farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice, în baza unor înţelegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la CNAS, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial licit.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc.

Totodată, farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, obţineau prime în plus faţă de salariu, susţin procurorii.

La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârşitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a reţetelor false eliberate.

Un alt mod de operare consta în aceea că medicul prescria reţete cu acoperire într-o situaţie reală, în urma consultării reale a pacienţilor.

"Ulterior, în baza unei înţelegeri prealabile cu farmacistul şi prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuţiilor de medic, fie determina pacientul să prezinte reţeta la o anumită farmacie, direcţionându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie, şi nu dintr-o farmacie concurentă, fie nu înmâna reţeta pacientului, ci direct farmacistului, pentru a se asigura că reţeta nu este prezentată în altă parte, iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului", au precizat procurorii.

Şi în aceste cazuri, medicii primeau lunar bani sau bunuri în valoare de 3-5% din valoarea totală a reţetelor false eliberate.

Peste 4.000 de reţete false au fost eliberate de medicii acuzaţi de corupţie şi înşelăciune pe numele unor pacienţi care nu au fost consultaţi şi nici un au solicitat vreun tratament, unii dintre "beneficiarii" tratamentelor administrate de aceştia fiind persoane decedate. Procurorii care instrumentează ancheta în cazul eliberării reţetelor false au descoperit că medicii cercetaţi în acest caz au întocmit peste 4.000 de astfel de reţete, au declarat oficiali din Parchetul Capitalei.

În acest dosar, din luna martie 2012 până în prezent au fost audiate peste 700 de persoane în numele cărora au fost emise reţete, au precizat procurorii.