Dosarul reţetelor false: Medicii cercetaţi au eliberat peste 4.000 de reţete, unele pentru persoane decedate

Procurorii care instrumentează ancheta în cazul eliberării reţetelor false au descoperit că medicii cercetaţi în acest caz au întocmit peste 4.000 de astfel de reţete, au declarat, marţi, oficiali din Parchetul Capitalei.

Unele dintre reţetele false au fost eliberate pe numele unor persoane decedate, au precizat sursele citate.

Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti au dispus, în cursul lunii octombrie, începerea urmăririi penale faţă de 22 de persoane, medici şi farmacişti, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită, dare mită şi spălare de bani, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.

Potrivit procurorilor, medicii şi farmaciştii din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei.

Medicii acuzaţi că falsificau reţete prescriau tratamente pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi, apoi le trimiteau unor farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice, în baza unor înţelegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la CNAS, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial licit.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc.

Totodată, farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, obţineau prime în plus faţă de salariu, susţin procurorii.

La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârşitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a reţetelor false eliberate.

Un alt mod de operare consta în aceea că medicul prescria reţete cu acoperire într-o situaţie reală, în urma consultării reale a pacienţilor.

"Ulterior, în baza unei înţelegeri prealabile cu farmacistul şi prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuţiilor de medic, fie determina pacientul să prezinte reţeta la o anumită farmacie, direcţionându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie, şi nu dintr-o farmacie concurentă, fie nu înmâna reţeta pacientului, ci direct farmacistului, pentru a se asigura că reţeta nu este prezentată în altă parte, iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului", au precizat procurorii.

Şi în aceste cazuri, medicii primeau lunar bani sau bunuri în valoare de 3-5% din valoarea totală a reţetelor false eliberate.

În cursul zilei de marţi au fost efectuate şase percheziţii în Bucureşti, după ce, în perioada martie 2012, în aceeaşi cauză au mai fost efectuate 27 de percheziţii domiciliare.

La acţiune au participat nouă procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi 65 de poliţişti din cadrul Poliţiei Capitalei, în cursul acesteia fiind puse în executare 26 de mandate de aducere.

În acest dosar, din luna martie 2012 până în prezent au fost audiate peste 700 de persoane în numele cărora au fost emise reţete, au precizat procurorii.

Într-un alt caz, în 21 ianuarie 2010, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului instanţei supreme i-au pus sub acuzare pe medicul Tiberiu Mogoş şi pe administratorul lanţului farmaceutic 2Na, Georgeta Oprea, pentru o fraudă de 21 miliarde de lei vechi, în urma eliberării unor reţete pentru diabetici.

Medicul a fost acuzat că, în perioada octombrie 2008 - august 2009, a prescris 73 de reţete gratuite în care au fost consemnate date de identitate ale unor persoane decedate, precum şi alte două reţete "cu încălcarea normelor legale".

Procurorii au verificat atunci modul în care au fost eliberate 3.000 de reţete.

În martie 2010, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică au descins la sediul farmaciei 2Na din Unirii, precum şi la alte două depozite de medicamente, de unde au fost ridicate documente şi computere, declarau atunci, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

În septembrie 2009, Ministerul Sănătăţii a înaintat Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o sesizare, însoţită de documente doveditoare pentru continuarea investigaţiilor, care indică o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde de lei, comisă de un prezumtiv "grup organizat".