Dosarul retrocedărilor: Peste 43.000 de hectare, retrocedate unei persoane care ceruse doar 23.000. DOCUMENTELE anchetatorilor

Procurorii anticorupţie detaliază, în documente din dosarul retrocedărilor obţinute de MEDIAFAX, cazul unor suprafeţe de teren - foste moşii deţinute în 1913 de Nicolae D. Ghica. Acesta avea atunci în proprietate patru moşii: Comăneşti, Palanca, Brătuleşti şi Agăş. După decesul său, moşiile au revenit celor patru copii ai săi, care au fost deposedaţi de acestea în 1945.

"Calitatea de proprietar deposedat de pădure au avut-o exclusiv cei patru copii ai lui Nicolae D. Ghica (Dimitrie, Eugen, Iveta şi Neculai). În niciunul dintre dosarele civile ce au urmat nu se găseşte măcar un singur act de natură să contrazică afirmaţia de mai sus, din care să reiasă că Maria Mavrocordat ar fi fost proprietar de teren forestier în anul 1945", se menţionează în documentele citate.

Cu toate astea, în 2005, Elie Vlad Sturdza, nepotul Mariei Mavrocordat, a introdus o cerere la Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, prin care, în calitate de moştenitor acceptant tacit al succesiunii defuncţilor Maria Mavrocordat (bunică), Dimitrie N. Ghica (străbunic) şi Nicolae D. Ghica (faţă de care ar fi strănepot de soră), a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de aproximativ 30.000 ha de teren forestier situat în judeţul Bacău, care includea şi moşiile lui Nicolae D. Ghica.

Solicitarea a fost respinsă, însă Elie Vlad Sturdza nu a renunţat. Un an mai târziu, prin mandatarul Gheorghe Paltin Sturdza, descendent şi moştenitor al său, a contestat decizia comisiei şi "a formulat cerere de reconstituire în natură a terenurilor forestiere preluate de stat în mod abuziv de la autorul său Nicolae D. Ghica, decedat în anul 1921, care a devenit proprietarul domeniilor forestiere" respective, după cum arată anchetatorii, în aceleaşi documente. Elia Vlad Sturdza nu a avut succes nici de această dată, astfel că, la 15 iunie 2006, a făcut plângere la Judecătoria Oneşti, prin avocatul Ioan Adam (deputat PSD), cerând, în plus faţă de cele 30.000 ha solicitate anterior, 11.620 ha din comuna băcăuană Dofteana.

Instanţa a respins cererea lui Sturdza, motivând că aceasta nu este susţinută cu niciun act. Procesul a continuat cu un recurs la Tribunalul Bacău, tot fără succes pentru Elie Vlad Sturdza. În aprilie 2009, Elie Vlad Sturdza a formulat o cerere de revizuire la Judecătoria Sfântu Gheorghe, care a fost, şi ea, respinsă. A urmat un nou recurs, la care, în iunie 2010, judecătorii Gabriel Uţă, Lorand Ordog şi Lidia Moldovanu de la Tribunalul Covasna, a decis rejudecarea cauzei. Judecătoria Sfântu Gheorghe a respins, din nou, acţiunea lui Sturdza, acesta a făcut o nouă cerere de reviziuire, care a fost admisă, la Tribunalul Covansa, de un complet format din Lorand Ordog, Gabriel Uţă şí Maria Velican.

Potrivit documentelor din dosarul retrocedărilor, magistraţii au dispus atunci "admiterea recursului şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 ha teren forestier şi 50 ha de teren agricol, inclusiv pentru pădurile Dofteana şi Beleghet, deşi la judecarea revizuirii în fond, Sturdza ceruse numai 23.000 ha", renunţând la Dofteana şi Beleghet.

Ulterior, Direcţia Silvică Bacău a formulat o cerere de reviziuire a deciziei Tribunalui Covasna, moment în care, potrivit documente ale anchetatorilor anticorupţie, Gheorghe Sturdza Paltin, prin intermediul lui Ioan Adam, Viorel Hrebenciuc şi Dan Costin Bengescu, a căutat, a insistat "să-i determine pe reprezentanţii Romsilva să nu mai facă apărări, pentru ca eliberarea titlului de proprietate să fie cât mai rapidă pentru cele 43.227 ha de teren forestier, sau să renunţe la judecată acolo unde deja s-au demarat procesele civile".

În dosarul retrocedărilor, la DNA Braşov a fost audiat deputatul Ioan Adam, în acelaşi scop fiind aduşi deputatul Viorel Hrebenciuc, soţia lui Adam, judecătoarea Roxana Adam, şi judecătorii Ordog Lorand Andraş şi Gabriel Uţă.

Tot la DNA Braşov a venit, în acelaşi scop, senatorul Ilie Sârbu, urmând să fie aduşi la audieri şi prinţul Paul şi prinţesa Lia, care, conform unor surse judiciare, ar fi urmărit reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de aproximativ 30.000 de hectare din oraşul Broşteni, judeţul Suceava. În acest sens, ar fi fost făcute demersuri şi s-ar fi încercat "să se capaciteze Comisia locală de fond funciar Broşteni să se pronunţe favorabil asupra unei cereri mai vechi formulate de Paul Philippe".

Procurorii au făcut, miercuri dimineaţă, 25 de percheziţii în judeţele Braşov, Bacău, Covasna, precum şi în Bucureşti. Anchetatorii au descins la tribunalele Braşov şi Covasna, la sediile a trei primării, una dintre acestea fiind cea din localitatea Căiuţi din judeţul Bacău, şi la biroul de avocatură din Braşov al deputatului Ioan Adam.

În acest dosar sunt vizaţi, pe lângă judecătoarea Roxana Adam, şi judecătorii Ordog Lorand Andraş şi Gabriel Uţă de la Tribunalul Covasna, CSM anunţând că a încuviinţat arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu a magistraţilor.

Printre localităţile în care s-ar fi făcut retocedările ilegale de terenuri sunt Comăneşti, Palanca, Brătuleşti şi Doftana, au precizat sursele judiciare.

Conform aceloraşi surse, doar 30.000 din cele 90.000 de hectare de terenuri forestiere ar fi fost retrocedate până în prezent, pentru celelalte 60.000 de hectare dosarele fiind pe rolul instanţelor.