Dosarul Zambaccian - Năstase: Podeaua casei provine din China, obiectele sanitare sunt italiene

Fostul premier a dat un supliment de declaraţie în cazul judecătorii contestaţiilor din dosarul Zambaccian şi a arătat că există mai multe inadvertenţe privind acuzaţiile anchetatorilor.

Astfel, Năstase a precizat că, deşi se spune că întreaga lucrare din apartamentul său din imobilul Zambaccian a fost executată cu produse chinezeşti, în realitate doar lemnul din care este alcătuită duşumeaua este chinezească, în vreme ce obiectele sanitare sunt toate de provenienţă italiană.

Năstase a mai precizat că a plătit 65.000 de dolari pentru lucrările de tâmplărie PVC de la imobilul din Cornu, dar că, în opinia sa, lucrarea sa este slabă calitativ, după o perioadă de timp apărând probleme la încuietori.

El a adăugat că, în opinia sa, suma de 65.000 de dolari este prea mare în raport cu calitatea produsului.

Pe de altă parte, Adrian Năstase a negat că imobilul din strada Christian Tell îi aparţine, el precizând că, în prezent, acesta este, potrivit actelor existente, al urmaşilor bunului său prieten Paul Opriş.

Referitor la acuzaţiilor procurorului DNA cum că el s-ar fi implicat activ în operaţiuni de lucrări de construcţii privind acest imobil, Năstase a relatat în faţa instanţei că nu a făcut nimic altceva decât să-l ajute pe Paul Opriş să redecoreze acest imobil, recomandându-i societatea Vercon.

Năstase a menţionat că a fost o singură dată la imobilul din Christian Tell şi că lucrarea la acesta a constat în montarea unei uşi de garaj.

Întrebat dacă soţia sa a fost la acest imobil, fostul premier a arătat că nu poate spune precis, dar că, dacă a fost, nu s-a întâmplat mai mult de o dată sau de două ori.

În altă ordine de idei, Năstase a precizat, în faţa instanţei, că banii cu care a plătit apartamentul din Zambaccian, în 2005, proveneau de la sora sa, Dana Barb, şi reprezenta un împrumut.

În acest context, judecătorul Ionuţ Matei i-a atras atenţia lui Năstase că, în lumina acestor susţineri, împrumutul trebuia precizat în declaraţia de avere de la acea vreme, lucru care nu se regăseşte în documentele oficiale.

Contestaţiile făcute de Adrian şi Dana Năstase, precum şi de ceilalţi inculpaţi în cazul pedepselor dispuse la 30 martie 2012 în dosarul Zambaccian sunt judecate de un complet de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), format din vicepreşedintele instanţei supreme Ionuţ Matei, Ioana Bogdan, Angela Dragne, Luminiţa Zglimbea şi Cristina Rotaru.

Tot la termenul de luni al recursului din dosar, avocaţii soţilor Adrian şi Dana Năstase l-au recuzat pe judecătorul Ionuţ Matei, pe motiv că acesta s-a pronunţat în dosarul "Trofeul calităţii" şi a stabilit o pedeapsă cu executare în cazul fostului premier.

Potrivit avocaţilor, Ionuţ Matei a făcut parte dintr-un alt complet care l-a condamnat pe fostul premier, arătând că la acel moment s-a motivat că Adrian Năstase "reprezintă personificarea corupţiei din clasa politică românească".

Un alt complet de cinci judecători de la ICCJ a respins cererea de recuzare a lui Ionuţ Matei, acesta rămânând în continuare preşedintele completului care judecă recursul în dosarul Zambaccian.

Tot luni, unul dintre martorii din dosar, Cristina Popa, a relatat în faţa instanţei modalitatea, în opinia sa ilegală, în care firma unde lucra a importat din China produsele ajunse la soţii Năstase, pentru casele din Zambaccian şi Cornu, ea afirmând că, de frică, nu a avut curaj să se opună.

Pe de altă parte, procurorul DNA a anunţat, la instanţa supremă, că expertul Neculai Bănică, desemnat de instanţa de fond să facă expertizarea termopanelor montate la casa de la Cornu a soţilor Năstase, a fost pus sub urmărire penală pentru favorizarea infractorului, pe motiv că şi-a depăşit atribuţiile.

La 30 martie 2012, în dosarul Zambaccian, legat de modul în care soţii Adrian şi Dana Năstase au achiziţionat bunuri provenind din China, fostul premier a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită.

Soţia fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată atunci tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru "participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală", fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj.

Fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanţa a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societăţii comerciale împotriva scopurilor acesteia şi o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la vamă. Cele două pedepse au fost contopite de instanţă, Jianu urmând să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare, dacă sentinţa va deveni definitivă. Irina Jianu a fost achitată de magistraţi pentru dare de mită, spălare de bani şi fals intelectual, celelalte fapte pentru care procurorii o acuzaseră în acest dosar.

Sentinţa din 30 martie 2012 a completului de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost contestată atât de inculpaţi, cât şi de procurori, la Completul de cinci judecători, care va da o decizie definitivă în această cauză.

În 5 mai 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis în judecată pe Adrian Năstase, Dana Năstase şi Irina Paula Jianu, pentru fapte de corupţie.

Procurorii DNA susţin că, în perioada 2002 - 2004, în calitate de premier - cu atribuţii de coordonare a activităţii membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi a altor persoane ce îndeplinesc funcţii publice, cu atribuţii de control în ce priveşte activitatea miniştrilor şi atribuţii de control asupra autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale prin Aparatul de lucru al primului ministru - Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.

Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii", în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

În 18 martie, Năstase a fost eliberat din penitenciar, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.