Două fundaţii îşi dispută patrimoniul fostei UTC

Preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Tineret, Iulian Dascălu, l-a acuzat, recent, într-o conferinţă de presă, pe Nicolae Mavrodin că şi-ar fi însuşit în mod fraudulos, prin fals, uz de fals şi abuz de încredere, banii fostei UTC, codul de identificare fiscală, precum şi dosarul fiscal al fundaţiei sale şi anunţă că îi va face plângere penală.

Potrivit afirmaţiilor sale, la această situaţie s-a ajuns după ce Mavrodin a schimbat numele asociaţiei pe care o conducea - Asociaţia Tineretului Liber Revoluţionar din Decembrie 1989 Constanţa, înfiinţată în anul 1995 - în Fundaţia Naţională pentru Tineret (FNT), cunoscând că în Parlament urma să fie adoptată o lege prin care se înfiinţa o entitate cu acest nume, care urma să coordoneze la nivel naţional activitatea fundaţiilor judeţene care primiseră patrimoniul UTC.

Legea 146 din 1 aprilie 2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret stabilea regimul juridic al acestora precum şi al patrimoniului care a aparţinut fostei Uniuni a Tineretului Comunist.

Anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, revoluţionarul Nicolae Mavrodin a cerut instanţei să pronunţe o hotărâre în sensul schimbării denumirii asociaţiei pe care o conducea, o decizie în acest sens fiind pronunţată în data de 7 ianuarie 2002.

"Mavrodin, aflând prin intermediul colegilor revoluţionari, care, unii dintre ei erau parlamentari - Raj Tunaru, Codrin Ştefănescu - s-a dus la Ministerul Justiţiei, înainte de a intra în vigoare Legea 146, care a fost publicată în 15 aprilie 2000 şi a rezervat denumirea de Fundaţia Naţională pentru Tineret, şi-a schimbat denumirea asociaţiei, sediul rămânând la Constanţa. A schimbat statutul din asociaţie în fundaţie fără să schimbe ceva în statut, deşi în cele două cazuri există un regim juridic distinct", a menţionat Iulian Dascălu.

La scurt timp, însă, prevederile referitoare la FNT cuprinse în lege au fost eliminate printr-o ordonanţă emisă de Guvernul Adrian Năstase, ceea ce a făcut ca situaţia patrimoniul central al Uniunii Tineretului Comunist la nivel central să rămână nereglementată, astfel încât Nicolae Mavrodin nu a putut intra în posesia banilor UTC, aflaţi în conservare la BCR.

Asociaţia Naţională pentru Tineret condusă de Mavrodin, având codul de identificare fiscală 10050391, şi-a mutat sediul din Constanţa în Bucureşti şi, în anul 2002, a încercat să intre în posesia banilor UTC aflaţi la BCR.

"A făcut acţiune în instanţă, s-a respins pentru că nu mai era nimic prevăzut în lege", a explicat Iulian Dascălu, care a adăugat că, în anul 2003, Mavrodin a mutat din nou sediul, de data acesta pe Calea Victoriei, într-o fostă clădire a UTC unde funcţiona Asociaţia Tineretului şi Studenţilor din România pentru Naţiunile Unite, rămasă în conservare la stat, aflat în administrarea Ministerului Culturii şi dată în folosinţă gratuită.

Acesta este unul dintre cele patru imobile care fac parte din patrimoniului central al UTC aflate în conservare la stat - fostul sediu al CC al UTC, actualul sediul al Oficiului Naţional al Cinematografiei, un sediu din strada Rabat, unde funcţionează Ambasada Germaniei şi un imobil pe Strada Sediul din Cristian Tell, unde se află ambasada Franţei.

Preşedintele FNT, care a fost înfiinţată prin lege specială, menţionează că fondurile băneşti la nivel central ale UTC şi care trebuie să revină fundaţiei erau, potrivit ultimului bilanţ al Uniunii, făcut în 1988, în două conturi deschise la BNR, care totalizau 850. 850. 585 de lei, echivalentul, la acea vreme, a 40-50 milioane de dolari.

În 1990, aceşti bani au fost transferaţi la BCR în urma unui protocol prin care BNR s-a degrevat de operaţiunile financiare şi a transferat toate conturile comerciale la BCR, inclusiv fondurile UTC, de 85 de milioane de lei. Iuliu Dascălu a precizat că aceste sume au scăzut constant din cauza devalorizării, a inflaţiei galopante şi a faptului că BCR le-a aplicat o dobândă scăzută, la vedere.

În ceea ce priveşte restul patrimoniului UTC, suma era de 1.244.000.000 lei, la nivel judeţean existând, de asemenea, 29 de case ale tineretului, 36 de cluburi, 16 baze sportive şi de agrement şi zece sedii judeţene sau municipale.

În baza Decretului 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice, care prevede că atunci când o organizaţie obştească dispare, aşa cum s-a întâmplat în cazul UTC, legiuitorul poate decide să transferă tot patrimoniul la stat şi stabileşte cine îl administrează sau constituite persoane juridice cu scop identic sau asemănător care să preia acest patrimoniu în proprietate, în anul 1990 a fost adoptat un decret-lege prin care se decidea înfiinţarea fundaţii judeţene de tineret care au preluat patrimoniul judeţean al Uniunii.

Potrivit actului normativ, bunurile şi fondurile de la nivel central treceau în conservare la stat urmând ca regimul juridic al lor urmând să fie stabilit ulterior.

Preşedintele FNT a precizat că în unele judeţe fundaţiile judeţene de tineret nu au reuşit să se preia acest patrimoniu integral, în special din cauza opoziţiei unor administraţii publice locale sau pentru ca actele de proprietate prezentau nereguli - 18 case ale tineretului (82 la sută), 19 cluburi ale tineretului, cinci baze sportive şi de agrement (31 la sută) şi două sediii (20 la sută), în total 49 la sută din patrimoniul judeţean iniţial al UTC.

Fundaţiilor judeţene nu le-au revenit însă, prin lege, bazele turistice pentru tineret care aveau o valoare comercială apreciabilă, administrate de Biroul de Turism pentru Tineret, dar care reprezentau de drept patrimoniu al UTC - Staţiunea Roşu din Tulcea, Pârâul Rece, Buşteni, Izvorul Mureşului, Câmpulung Moldovenesc şi Costineşti.

El a mai spus că, în anul 1991, a fost înfiinţată prin lege Compania de Turism şi Tineret, în capitalul său social fiind incluse toate bunurile administrate de BTT. Ulterior compania şi-a modificat denumirea în Biroul de Turism şi Tranzacţii, care a continuat să administreze staţiunile tineretului utecist, apoi a trecut la privatizarea acestora.

Pentru a se acoperi vidul legislativ privind situaţia patrimoniului central al UTC, Parlamentul a adoptat, în 2006 Legea tinerilor, care a intrat în vigoare în data de 1 ianuarie 2007.

În această lege se menţionează PNT este o persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, nepolitică şi fără scop lucrativ, a cărei adunare generală este constituită din reprezentanţii fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, care îşi exprimă adeziunea la scopul acesteia.

Fundaţia Naţională pentru Tineret, condusă de Iulian Dascălu, a fost înfiinţată în anul 2007, după intrarea în vigoare a Legii tineretului, 350-2006, prin reprezentarea fundaţiilor judeţene pentru tineret, constituite încă din anul 1990, prin lege specială, şi care au primiseră deja în proprietate case şi cluburi ale tineretului aparţinând patrimoniul judeţean al fostei Uniuni a Tineretului Comunist.

Actul constitutiv al Fundaţiei a fost încheiat în data de 27 ianuarie 2007, între un număr de 21 de fundaţii judeţene pentru tineret, constituite în baza Decretului-lege 150-1990, care au convenit la înfiinţarea Fundaţiei Naţionale pentru Tineret, documentul fiind autentificat la notariat.

Ulterior, fundaţia a obţinut un certificat de înregistrare fiscală eliberat de Ministerul Finanţelor prin care se atesta că domiciliul fiscal al acesteia este în Bucureşti, Piaţa Walter Mărăcineanu nr. 1-3 şi că are codul de înregistrare fiscală 21047677, atribuit în data de 9 februarie 2007.

La doar câteva zile de la intrarea în vigoare a respectivului act normativ, revoluţionarul Nicolae Mavrodin, preşedinte al fostei asociaţii a revoluţionarilor devenită Fundaţia Naţională pentru Tineret încă din anul 2002 se adresează BCR pentru a solicita banii UTC, iar instituţia bancară îi virează cei aproximativ 100.000 de dolari.

După ce prin Legea tinerilor fundaţia primea sediul GDS de pe Calea Victoriei, Guvernul Tăriceanu adoptă , în decembrie 2006, o Ordonanţă de urgenţă 105-2006 prin care se revenea asupra acestei decizii.

"În martie 2007 am făcut demersuri pe lângă BCR pentru recuperarea fondurilor băneşti. Am avut surpriza să descoperim că banii au fost ridicaţi de către o altă fundaţie naţională pentru tineret. Am acţionat în instanţă BCR. Fundaţia şi-a arogat drepturile noastre, nefiind constituită conform Legii 350, neavând în componenţă fundaţii judeţene pentru tineret. Pur şi simpu şi-a arogat o denumire şi s-a dus şi a luat bani", a mai arătat el.

"Am cerut o sumă mai mare pentru nu 400.000 de lei este valoarea reală ci suma conservată din această valoare. Am chemat şi BNR şi Ministerul Finanţelor pentru că noi considerăm că şi statul are o vină pentru că timp de 20 de ani nu a fost în stare să reglementeze problema conservării acestor bani şi să îi ferească de inflaţie", a arătat el.

Acţiunea în instanţă a FNT a fost făcută, în anul 2010, la Tribunalul Bucureşti, secţia comercială, dar a fost respinsă pentru lipsă de calitate procesuală activă. Dascălu precizează că decizia a fost luată de instanţă la solicitarea BCR, invocându-se faptul că fundaţia nu este înregistrată în registrul naţional al fundaţiilor judeţene pentru tineret. El a explicat, însă, că această situaţie se datorează faptului că acest registru nu a fost constituit din cauza unui vid legislativ, respectiv lipsa unor norme de aplicare la lege.

"S-a dus şi în Calea Victoriei 120 să ia şi clădirea. (…) În 2010 a făcut un ante-contract de vânzare cumpărare a imobilului din Victoriei cu o firmă din Ploieşti, existând în acest sens o acţiune în instanţă la Tribunalul Bucureşti", a declarat preşedintele FNT.

Potrivit acestuia, acţiunea de revendicare imobiliară în instanţă împotriva GDS iniţiată de Mavrodin s-a făcut deşi din lege fusese eliminată prevederea prin care imobilul respectiv se atribuia fundaţiei şi, în consecinţă, acţiunea a fost respinsă.

"A dispărut trei ani prin Austria, Franţa şi şi-a luat un Nissan Pathfinder. S-a întors în anul 2010. Am făcut plângere penală împotriva lui, dar nu s-a dat nicio rezoluţie", mai afirmat preşedintele Fundaţiei.

Preşedintele FNT a spus, de asemenea, că după ce a revenit în România, Mavrodin s-a adresat Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti pentru a modifica denumirea din Fundaţia Naţională pentru Tineret în Fundaţia Europeană pentru Tineret, şi-a mutat sediul din Victoriei 120 în Constanţa şi a trecut codul de indentificare a fundaţiei conduse de Dascălu, respectiv 21047677, în statutul său. "Am aflat, am făcut cerere de intervenţie la instanţa şi cererea sa a fost respinsă", a menţionat Dascălu.

Potrivit afirmaţiilor acestuia din urmă, Nicolae Mavrodin a cerut, tot în anul 2010, Administraţiei Finanţelor Publice Constanţa, în numele Fundaţiei Europene pentru Tineret, să schimbe sediul fiscal, să preia dosarul fiscal de la Administraţia Finanţelor Publice sector 1 Bucureşti la Constanţa, declarând că fostul sediu se află în Piaţa Walter Mărăcineanu nr 1, care aparţinea însă celeilalte fundaţii. Administraţia Finanţelor Publice sector 1 Bucureşti i-a predat lui Nicolae Mavrodin dosarul fiscal al celeilate fundaţii pentru tineret.

"Nu s-a respectat secretul fiscal, nu a fost trimis între instituţii, prin poştă, ci a fost predat personal lui Mavrodin. Există două fundaţii pentru că există şmecheri pe lume. Dar eu, deşi mă chemă Dascălu Iulian nu mă duc la Iulius Mall, nu mă duc la cei din Timişoara să îmi plătească chiria pentru că mă, deşi mă cheamă Dascălu Iulian, îmi iau un baston pe cocoaşă, pentru că îmi spun "nu semeni, nu arăţi, nu pari, nu ai CNP-ul"", a exclamat Dascălu.

El a mai spus că, în urma demersurilor lui Mavrodin, la Ministerul Finanţelor, fundaţia care se numeşte Fundaţia Europeană pentru Tineret are codul "corect legal" 10050391, dar apare în evidenţele ANAF Constanţa cu codul fiscal al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret conduse de Iuliu Dascălu.

"Mavrodin are la momentul actual două coduri fiscale, pe al nostru şi pe al lui", a conchis el.

Iulian Dascălu susţine că pentru a elimina confuzia creată între cele două fundaţii cu nume identice, există din anul 2007 o iniţiativă legislativă semnată de parlamentari de la toate partidele prin care se propune înfiinţarea un Consiliu Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret care să provină din reorganizarea FNT, constituită în 27 ianuarie 2007 prin actul constitutiv semnat de reprezentanţii fundaţiilor judeţene pentru tineret. El a menţionat, însă, că iniţiativa legislativă, plx 868-2007, este blocată la Camera Deputaţilor, primă cameră sesizată, unde Comisia juridică şi Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport trebuie să întocmească un raport comun care să fie înaintat plenului.