Două luni de la incendiul din Colectiv: TRAGEDIA care a marcat anul 2015 şi a schimbat Guvernul şi societatea - FOTO

În seara de 30 octombrie 2015, într-o vineri, un incendiu izbucnea în clubul Colectiv din Capitală, la concertul trupei rock Goodbye to Gravity, care îşi lansa un nou album în prezenţa mai multor prieteni, jurnalişti, fotografi, altor muzicieni şi a sute de fani. Show-ul a inclus artificii, după aprinderea cărora a luat foc unul din stâlpii pe care erau puse şi apoi tot tavanul localului, ambele se pare acoperite cu burete de antifonare care nu era ignifug. Focul a fost semnalat de la prima flăcăruie chiar de solistul trupei, care a cerut să se intervină cu un extinctor. Acest s-a dovedit însă complet ineficient, focul întinzându-se şi cuprinzând tot tavanul în 10 secunde, potrivit concluziilor anchetei, în timp ce sutele de oameni din local se îndreptau, iniţial în ordine, spre ieşire.

Au urmat panica şi haosul. Oamenii au început să cadă intoxicaţi, iar cei care erau în spate au trebuit să treacă de trupurile lor ca să ajungă la ieşire. Dintre cei care au ajuns afară, unii erau complet negri, cu hainele arse, cu carnea căzând de pe ei, potrivit mărturiilor echipajelor Ambulanţei care au intervenit, alături de medici şi asistente de la Maternitatea Bucur, aflată în apropiere. În puţinele ambulanţe care au fost la început au fost preluaţi cât mai mulţi răniţi, în timp ce multora li s-au acordat îngrijiri, inclusiv li s-au făcut manevre de resuscitare, chiar pe caldarâm.

Citeşte şi: 30 decembrie 2015 - două luni de la INCENDIUL din Colectiv: 63 de persoane şi-au pierdut viaţa şi alte 23 sunt în continuare internate - GALERIE FOTO

Autorităţile au anunţat atunci 26 de morţi. O altă victimă a murit în drum spre spital. Dintre cei 172 de răniţi care au ajuns la spital, au fost internaţi 147, aproape 100 fiind în stare critică şi gravă.

Acum, la două luni de la dezastru, bilanţul indică 63 de persoane care şi-au pierdut viaţa, ultimul deces fiind în 21 decembrie. În spitalele din Capitală au murit 24 de răniţi, iar dintre cei 39 duşi în spitale din străinătate au murit 12. În prezent, în spitalele din Bucureşti se mai află patru răniţi, unul fiind în stare critică, iar în străinătate mai sunt internaţi 19, toţi în stare stabilă.

Printre cei care şi-au pierdut viaţa în incendiu au fost Adrian Rugină, toboşarul trupei Bucium, Claudiu Petre, fotograf şi blogger, care, după ce au ieşit din club, s-au întors pentru a-i scoate şi pe alţii, jurnalista şi fotografa Teodora Maftei, care supravieţuise unui număr de şapte operaţii, dintre care trei pe creier, dar şi instrumentiştii trupei Goodbye to Gravity - Alex Pascu (bas), Bogdan Lavinius Enache (tobe), Vlad Ţelea şi Mihai Alexandru (chitarişti).

De la şoc la revoltă în Bucureşti şi în toată ţara

Clubul Colectiv, din incinta fostei fabrici Pionierul, a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumânări şi flori. Printre ei au fost preşedintele Klaus Iohannis, premierul Marii Britanii, David Cameron, preşedintele Poloniei, ambasadorul Franţei, reprezentanţii Casei Regale şi arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu.

Guvernul a declarat trei zile de doliu naţional, în 31 octombrie, 1 şi 2 noiembrie. Un marş al tăcerii, cu aproape 10.000 de participanţi, a avut loc în 1 noiembrie în Capitală, din Piaţa Universităţii până la Colectiv.

După cele trei zile de doliu însă, oamenii au ieşit în stradă, în Capitală şi mai multe oraşe din ţară, cerând demisii, după ce incendiul din Colectiv a scos la iveală un sistem corupt prin care clubul fusese autorizat fără a respecta normele de apărare împotriva incendiilor, dar şi carenţe în rândul serviciilor de intervenţie, puse tot pe seama corupţiei.

În seara de 3 noiembrie, ieşeau în stradă zeci de mii de oameni. Scandau ”corupţia ucide” şi cereau demisia premierului Victor Ponta, a ministrului de Interne Gabriel Oprea, considerat responsabil şi pentru moartea poliţistului Bogdan Gigină aflat în coloana sa oficială, la care nu ar fi avut dreptul întrucât s-ar fi deplasat în interes personal, şi a primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, pentru emiterea autorizaţiei pentru Colectiv fără un aviz al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.

În ziua următoare, Victor Ponta îşi depunea mandatul, iar Piedone îşi dădea demisia. Guvernul a fost înlocuit cu unul tehnocrat, condus de Dacian Cioloş.

Condiţiile din spitale, criticate de presă, apărate de Ministerul Sănătăţii. După două luni se admite că acestea au crescut riscul de infectare pentru pacienţi

Răniţii din Colectiv au fost duşi la 11 spitale din Capitală, unde medicii aflaţi de gardă au rămas alături de ei şi în zilele următoare. Lor li s-au alăturat medici şi asistente veniţi în afara programului să dea o mână de ajutor. Ministerul Sănătăţii a făcut un apel pentru donare de sânge pentru victimele din Colectiv, la care au răspuns mii de persoane în toată ţara.

Din prima noapte, în care au fost internaţi aproximativ 150 de răniţi din Colectiv, mai multe persoane şi firme au mers în spitale să aducă apă şi ceai pentru medici şi rudele pacienţilor, dar şi să pună la dispoziţia spitalului echipamente şi materiale. Ministerul Sănătăţii a anunţat însă că nu este nevoie de nimic, pentru ca ulterior să precizeze că nu refuză nicio donaţie, dar acestea să fie centralizate şi distribuite corespunzător prin Unifarm.

Ulterior, au venit la Bucureşti medici din Franţa, Germania, Belgia, Olanda sau Israel, pentru a-i vedea pe răniţi şi a prelua dintre ei să îi îngrijească în străinătate.

În presă au apărut critici privind condiţiile de care dispun spitalele româneşti pentru pacienţii arşi în stare critică, în condiţiile în care aceştia sunt cei mai expuşi riscului de infectare, iar Ministerul Sănătăţii a susţinut în continuare că spitalele au toate echipamentele şi materialele necesare.

Un raport dat publicităţii de minister acum, după două luni, arată însă probleme atât la nivelul spaţiului, cât şi al personalului din spitalele bucureştene unde au fost trataţi răniţii din Colectiv. Raportul a fost întocmit după verificări cerute de Ministerul Sănătăţii şi făcute de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) şi Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Bucureşti în cele 11 spitale.

Potrivit raportului, cele mai multe decese au fost înregistrate în cazul pacienţilor cu leziuni pulmonare grave, care cresc riscul de mortalitate de opt - zece ori.

Probele microbiologice au relevat în rândul răniţilor de la Colectiv cazuri de infecţie cu germeni multirezistenţi regăsiţi frecvent în infecţii nosocomiale, tipic pentru bolnavii cu arsuri extinse, supuşi unui număr mare de manevre medicale.

Raportul arată că nu au fost cazuri în care personalul medical să nu-şi fi făcut corect datoria. Dimpotrivă, prin efortul lor, medicii, asistenţii medicali şi alţi membri ai echipelor medicale au reuşit să trateze cu succes majoritatea pacienţilor.

Însă, în spitale lipseşte sau este insuficient personalul specializat necesar controlului şi prevenirii infecţiilor nosocomiale (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic infecţionist), iar personalul de îngrijire dedicat (pentru unul - doi pacienţi în stare critică) este mai mult decât insuficient, ceea ce determină ca riscul de infecţie să crească.

Dintre cele 11 spitale, şapte au putut asigura personal medical şi auxiliar special dedicat pacienţilor cu arsuri, fără a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienţi colonizaţi sau infectaţi cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic. În plus, izolarea pacienţilor din Colectiv în secţii de ATI special dedicate a fost posibilă în doar şase spitale, nu însă în fiecare caz cu gruparea în acelaşi salon a pacienţilor infectaţi sau colonizaţi cu aceeaşi bacterie cu risc epidemiologic.

Dosar penal pentru ucidere din culpă: Acuzaţi - patronii clubului şi pirotehnistul care a instalat artificiile

Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv deschisă iniţial de Parchetul Tribunalului Bucureşti a fost preluată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care face cercetări pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă.

Conform concluziilor provizorii ale primelor autopsii, principala cauză a decesului ar fi intoxicaţia cu fum, monoxid de carbon şi gaze toxice.

Procurorii au început urmărirea penală pe numele celor trei patroni ai clubului Colectiv - Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu -, care au fost arestaţi preventiv în 3 noiembrie şi pe bunurile cărora a fost pus sechestru. În 21 decembrie, Gancea şi Mincu au fost plasaţi în arest la domiciliu.

Potrivit PICCJ, "incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club".

De asemenea, au fost puşi sub urmărire patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela şi Cristian Niţă, şi pirotehnicianul Viorel Zaharia, care le-a montat. Aceştia au mai fost arestaţi, în 8 noiembrie, şi plasaţi în arest la domiciliu nouă zile mai târziu.

Procurorii au arătat că artifiicile folosite la concertul Goodbye to Gravity din Clubul Colectiv, din 30 octombrie, erau destinate a fi folosite doar în spaţiu deschis, conform instrucţiunilor de utilizare, care erau însă în limba bulgară.

Pirotehnicianul Viorel Zaharia a instalat artificiile împreună cu un coleg, Marian Moise, care le-a şi acţionat la concert, fiind rănit în incendiu. Potrivit procurorilor, aceştia "trebuiau şi puteau să prevadă că efectele pirotehnice au fost amplasate în condiţii improprii şi riscante, fără luarea măsurilor de siguranţă adecvate, aspect care intra în atribuţiile lor de pirotehnişti". Ulterior producerii incendiului din clubul Colectiv, Daniela şi Cristian Niţă au distrus şi sustras documente care constituiau probe, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările, arătau procurorii. Pirotehnicianul Viorel Zaharia este acuzat de ucidere din culpă, iar soţii Niţă sunt cercetaţi pentru favorizarea făptuitorului şi sustragerea sau distrugerea de probe sau de înscrisuri.

Piedone, pus sub acuzare de DNA pentru abuz în serviciu

Procurorii anticorupţie au deschis la rândul lor un dosar privind modul în care a fost autorizat clubul Colectiv, în acest dosar fiind puşi sub acuzare fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone şi angajate ale primăriei.

Primăria Sectorului 4 a emis acord şi autorizaţie de funcţionare pentru local fără a cere avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă privind respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI), conform unei hotărâri de consiliu local. Clubul a fost autorizat în baza unei declaraţii pe propria răspundere a proprietarilor, care au indicat activităţile desfăşurate în local şi capacitatea acestuia de 80 de locuri pe scaun.

Potrivit procurorilor DNA, declaraţia pe proprie-răspundere nu mai putea să fie luată în considerare de autorităţile competente să elibereze autorizaţia de funcţionare în anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitanţii aveau obligaţia legală să aducă acte doveditoare.

Astfel, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone şi pe Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, angajate ale primăriei, implicate în emiterea autorizaţiei.

Conform anchetatorilor, Cristian Popescu Piedone a încălcat dispoziţiile legale privind apărarea împotriva incendiilor atunci când a emis acordul de funcţionare şi autorizaţia de funcţionare, în 14 ianuarie 2015, necesare desfăşurării activităţii de către SC Colectiv Club SRL, iar cele două angajate l-au sprijinit în emiterea celor două documente.

Piedone şi cele două angajate au fost arestaţi în 7 noiembrie, de Tribunalul Bucureşti, şi puşi în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel.

În acelaşi dosar, anchetatorii au extins urmărirea penală faţă de Piedone, pentru noi fapte de abuz în serviciu şi fals intelectual, respectiv pentru că a mai autorizat o firmă cu încălcarea legilor privind apărarea împotriva incendiilor.

De asemenea au fost extinse cercetările şi faţă de Aurelia Iofciu, şef Serviciu autorizări comerciale din Primăria Sectorului 4, şi de Ramona Sandra Moţoc, funcţionar în cadrul aceluiaşi serviciu, la data faptelor, pentru complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la fals intelectual, în legătură cu această autorizare.

În prezent, Piedone este cercetat sub control judiciar pe cauţiune.

Doi ofiţeri ai ISU Bucureşti care au făcut controale în Colectiv, trimişi în judecată. Conducerea inspectoratului le cere daune

Tot pentru abuz în serviciu au fost puşi sub acuzare de procurorii militari ai DNA şi trimişi în judecată ofiţerii ISU Bucureşti Antonina Radu şi Petrică George Matei.

Procurorii militari din DNA arată că aceştia, deşi au făcut mai multe deplasări la Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.

Mai mult, potrivit referatului procurorilor, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI.

Ancheta în cazul lor a relevat o practică a sponsorizărilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă de către firmele controlate, prin care se ajunge ca angajaţii instituţiilor de control să presteze servicii pentru aceste firme, cu ştiinţa şefilor.

Astfel, judecătorul de la Tribunalul Militar unde cei doi au fost duşi cu propunere de arestare, nota că "este greu de imaginat cum un agent economic care sponsorizează masiv ISU - cum se poate vedea din dosarul de urmărire penală (...) va putea fi controlat cu obiectivitate de inspectori aparţinând acestei instituţii masiv sponsorizate şi eventual sancţionat drastic de aceştia".

Totodată, judecătorul vorbea şi despre o "practică încetăţenită ca organele de control să devină prestatori de servicii pentru cei controlaţi, practică existentă la scară largă la diferite instituţii de control", care "nu poate să nu fie în atenţia şefilor ierarhici ai celor doi inculpaţi la toate palierele, unii dintre aceştia susţinând cu seninătate că nu au avut cunoştinţă de faptele celor doi, că nu au fost informaţi, (...) alţii cerând note explicative".

Pe 10 noiembrie, Tribunalul Militar a decis arestarea lui George Matei şi plasarea în arest la domiciliu a Antoninei Radu, instanţa motivând în cazul acesteia că are în îngrijire o fiică de opt ani şi un frate de 42 de ani fără niciun venit, cu handicap psihiatric accentuat. Pe 14 noiembrie a fost însă arestată şi Antonina Radu, prin decizia definitivă a Curţii Militare de Apel.

ISU Bucureşti-Ilfov s-a constituit parte civilă în procesul căpitanilor Antonina Radu şi Petrică George Matei, trimişi în judecată în 4 decembrie, cărora le cere daune de peste 29.000 de lei pentru intervenţia la incendiul din Colectiv.

La scurt timp după incendiu, secretarul de stat Raed Arafat declara că la ISU Bucureşti nu figura niciun document, nicio solicitare, pentru autorizarea activităţii care se desfăşura în Colectiv sau pentru un punct de vedere.

Ulterior, în presă au apărut informaţii potrivit cărora instituţia a primit o adresă de la organizatorul de evenimente Emagic, la sfârşitul lunii septembrie, prin care era informată că în local urma să aibă loc un festival de muzică cu 2.000 de participanţi şi i se cerea un punct de vedere.

În urma aparţiei informaţiilor privind adresa Emagic, a fost făcut un control de urgenţă la ISU Bucureşti, dovedindu-se că instituţia primise adresa şi dăduse şi un răspuns. În urma controlului, şefii ISU Bucureşti-Ilfov - inspectorul şef colonel Mihai Mirel Guţă, prim-adjunctul Orlando Schiopu şi adjunctul Giani Aldoiu -au fost suspendaţi din funcţii.

Premierul Dacian Cioloş i-a cerut secretarului de stat Raed Arafat un plan de reformă şi restructurare a ISU.

Localuri şi instituţii de cultură, închise. Legea antifumat, adoptată după incendiul din Colectiv

ISU Bucureşti şi celelalte inspectorate din ţară au făcut în săptămânile ce au urmat tragediei controale la localuri şi în alte spaţii publice. Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci si alte localuri din Capitală şi din mai multe judeţe au fost închise până în 18 noiembrie. S-a constatat că instituţii de cultură importante precum Castelul Peleş, Ateneul Român, Teatrul Naţional şi Opera Naţională din Cluj-Napoca funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu din partea ISU. Nici clădirea Palatului Parlamentului nu are autorizaţie ISU pentru că nu a fost recepţionată.

Până la intrarea în legalitate sau adaptarea reglementărilor, au fost sigilate localuri, spaţii comerciale şi săli de spectacole. Case de cultură şi alte spaţii de spectacole din toată ţara şi-au întrerupt activitatea. Bazarul din Suceava, unde funcţionau 1.800 de spaţii comerciale, a fost închis, generând un val de proteste din partea oamenilor care au rămas fără loc de muncă.

După controalele privind siguranţa la incendiu, au urmat măsurile de siguranţă la cutermur.

În 17 noiembrie, a fost promulgată de preşedinte legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora.

Drept urmare, numai în Capitală au fost notificaţi să-şi înceteze activitatea în 24 de ore utilizatorii a nu mai puţin de 162 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic, în caz contrar urmând a fi sancţionaţi cu amenzi de la 50.000 la 70.000 de lei.

Aflat în această situaţie, Teatrul Nottara a primit o sală pentru spectacole la Cotroceni.

În Centrul vechi al Capitalei, cel mai căutat loc de distracţie, cluburile, dar şi magazine şi alte spaţii au fost pe rând închise.

Planurile de reabilitare întârzie, doar 18 imobile cu bulină roşie fiind consolidate în 14 ani, potrivit unui răspuns la solicitarea MEDIAFAX al reprezentanţilor Primăriei Capitalei, care au adăugat că proprietarii refuză consolidarea.

În urma incendiului din Colectiv a fost promovată şi o altă măsură - interzicerea fumatului în spaţiile publice, cuprinsă într-un proiect de lege iniţiat de deputatul PSD Aurelia Cristea, pentru care şi-au exprimat sprijinul mai multe ONG-uri. Proiectul Legii privind interzicerea fumatului în spaţiile publice a fost intens dezbătut de opinia publică înainte de a fi adoptat de Parlament, în 15 decembrie, şi mai ales după. În prezent, proiectul este contestat la Curtea Constituţională, de 33 de senatori.

Tragedia din Colectiv a marcat anul 2015, a cutremurat România, a scos la iveală corupţia, a adus un nou guvern. Rămâne de văzut dacă aceste schimbări vor fi urmate de altele, mai profunde, în 2016.