Două terenuri şi construcţii ale SC Băi Boghiş, puse la dispoziţia DNA pentru cauţiunea Elenei Udrea

Direcţia Naţională Anticorupţie arată joi, într-un comunicat de presă, că procurorii anticorupţie au admis, în 13 noiembrie, cererea Elenei Udrea de instituire a unei garanţii reale imobiliare asupra a două terenuri în suprafaţe de de 67.258 metri pătraţi şi, respectiv, 15.917 metri pătraţi, precum şi asupra terenurilor aferente, aparţinând SC Băi Boghiş SRL, pentru constituirea cauţiunii de cinci milioane de lei, stabilită în 30 octombrie.

Anchetatorii au dispus luarea măsurii asiguratorii, imobilele puse la dispoziţie de SC Băi Boghiş, din Zalău, judeţul Sălaj, până la valoarea de cinci milioane de lei, fiind indisponibilizate.

"Precizăm că, la data de 12.11.2015, asociaţii SC Băi Boghiş SRL au hotărât constituirea unei garanţii reale imobiliare asupra bunurilor imobile ale societăţii în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie în vederea constituirii de către Udrea Elena Gabriela a cauţiunii stabilită prin Ordonanţa din data de 30.10.2015. În conformitate cu dispoziţiile art. 217 C pr. pen. cauţiunea garantează participarea inculpatului la procesul penal şi respectarea de către acesta a obligaţiilor, putând servi pentru repararea pagubelor cauzate prin infracţiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii", se mai arată în comunicatul citat.

Potrivit dispoziţiilor legale, cauţiunea poate fi depusă de inculpată sau de un substituit procesual al inculpatei.

Procurorii i-au adus la cunoştinţă Elenei Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, ordonanţa privind admiterea cererii de consemnare a cauţiunii şi dispunerea sechestrului asigurător.

Alexandru Chiciu, avocatul Elenei Udrea, anunţa, în 12 noiembrie, că una dintre firmele la care este asociată Elena Udrea a depus o garanţie imobiliară, care acoperă cauţiunea de cinci milioane de lei.

Elena Udrea a fost pusă, în 30 octombrie, sub control judicar pe cauţiune, stabilită la cinci milioane de lei, în dosarul în care este acuzată că ar fi primit cinci milioane de dolari de la Bogdan Buzăianu, pentru ca firma acestuia să aibă asigurată continuarea derulării unui contract încheiat cu Hidroelectrica, iar cu aceşti bani ar fi finanţat campania electorală din 2012 a PDL. Camera Deputaţilor a avizat începerea urmăririi penale şi a reţinerii Elenei Udrea în această cauză, respingând însă cererea DNA de încuviinţare a unei solicitări de arestare preventivă.

Fostul ministru Elena Udrea a contestat decizia de a fi pusă sub control judiciar pentru o cauţiune de cinci milioane de lei, dar instanţa supremă a respins, pe 4 noiembrie, plângerea, pe motiv că este neîntemeiată. Elena Udrea reclama faptul că nu poate plăti o cauţiune în sumă atât de mare, în condiţiile în care toate bunurile sale sunt deja puse sub sechestru de către DNA.

Potrivit procurorilor, în vara anului 2010, Elena Udrea, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi de persoană cu funcţie de conducere în cadrul unui partid politic, având influenţă asupra factorilor de decizie din Ministerul Economiei şi SC Hidroelectrica SA, a pretins de la Bogdan Buzăianu, prin intermediul lui Radu Budeanu, suma de cinci milioane de dolari, pentru a asigura firmei controlate de omul de afaceri derularea în continuare a contractului bilateral de vânzare-cumpărare de energie electrică încheiat cu Hidroelectrica.

Radu Budeanu, fondatorul Cancan, a fost pus, miercuri, sub control judiciar, cu obligaţia plăţii unei cauţiuni de două milioane de lei, fiind acuzat că ar fi intermediat mita de cinci milioane de dolari presupus a fi primită de fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu.

Anchetatorii susţin că, la sfârşitul anului 2011, Radu Budeanu ar fi primit de la Bogdan Buzăianu o parte din suma de bani care ar fi fost pretinsă de Udrea. Ulterior, la începutul anului 2012, Radu Budeanu i-ar fi dat Elenei Udrea suma de 3,8 milioane de dolari primită de la omul de afaceri şi i-ar fi înlesnit preluarea unei creanţe de 900.000 de euro pe care una din firmele controlate de omul de afaceri o deţinea ca urmare a unui împrumut garantat cu pachetul de 90% din acţiunile la o societate comercială cu activitate în mass-media.

"Pentru a ascunde adevăratul beneficiar al creanţei de 900.000 de euro, şi implicit adevăratul proprietar al firmei respective cu activitate în mass media, inculpatul Budeanu Radu Ioan a facilitat inculpatei Udrea Elena Gabriela încheierea unui contract de novaţie cu schimbare de creditor, între firma omului de afaceri şi o altă societate recomandată de inculpata Udrea Elena Gabriela", au precizat anchetatorii.

Surse judiciare declarau, pe 20 octombrie, pentru MEDIAFAX, că fondatorul Cancan, Radu Budeanu, şi Dan Andronic, asociatul majoritar al societăţii Editura Evenimentul şi Capital, care editeaza publicaţiile Evenimentul Zilei şi Capital, şi director general al Evenimentului Zilei, sunt implicaţi în cel de-al treilea dosar al Elenei Udrea, privind un contract între Hidroelectrica şi o firma privată, pentru care Udrea ar fi cerut cinci milioane de dolari.

În 7 octombrie, procurorii DNA au făcut percheziţii la firma Cancan TV, la cabinete de avocatură şi la locuinţele mai multor persoane, într-un dosar privind fapte de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar surse judiciare afirmau că printre cei vizaţi de anchetatori ar fi politicieni şi patroni de presă. Aceleaşi surse afirmau că şi Radu Budeanu, care în prezent nu mai este în acţionariatul firmei, dar controlează publicaţia tabloidă şi proiectul Cancan TV, ar fi vizat în anchetă şi urmează să fie audiat, el fiind atunci plecat din ţară.

Dan Andronic a fost audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie în 29 iulie, el spunând, la ieşire, că a fost chemat de anchetatori să aducă mai multe documente, fără a preciza în ce calitate a fost chemat.

În acest dosar ar fi implicat şi Bogdan Buzăianu, proprietarul Energy Holding şi finul fostului ministru al Economiei din perioada guvernului Năstase Dan Ioan Popescu, surse judiciare spunând că acesta este unul dintre "băieţii deştepţi" din energie, expresie lansată de fostul preşedinte Traian Băsescu, care îi definea astfel pe cei care cumpărau energie de la stat la preţuri subevaluate pentru a o revinde cu câştiguri mari. Acordul cu Energy Holding a adus Hidroelectrica cele mai mari pierderi dintre toate contractele cu "băieţii deştepţi" - 1,4 miliarde lei pentru perioada 2006-2012.