Dragnea a cerut două miliarde lei în plus la buget, în special pentru primari, în 2014, an electoral

Banii au fost solicitaţi în special pentru a fi puşi la dispoziţia autorităţilor locale şi folosiţi anul viitor la diferite lucrări, precum cele din programul de reabilitare a sistemelor de apă şi canalizare, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

Solicitarea vicepremierului este avută în vedere la elaborarea proiecţiei bugetare pentru anul viitor şi ar putea fi inclusă în varianta finală a bugetului, care va fi aprobată de Guvern în luna noiembrie, dacă vor fi găsite surse de finanţare a acestor cheltuieli.

În bugetul publicat la începutul acestui an a fost inclusă şi o proiecţie pentru următorii ani, care indică o majorare de buget în 2014 la Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice, dar numai de un miliard lei, la un total de 3,5 miliarde lei, şi doar pentru anul viitor. Pentru 2015 bugetul ministerului este calculat să rămână aproximativ la nivelul din 2014, iar în 2016 chiar să fie uşor redus.

Această estimare de un miliard de lei ar fi fost posibilă în condiţiile în care se realiza proiecţia bugetară pe acest an şi existau premise bune pentru realizarea veniturilor din 2014, dar în acest moment, includerea sumei solicitate de Liviu Dragnea presupune măsuri fiscale suplimentare, în condiţiile în care nu se vor aplica tăieri la alte ministere.

Aceste sume se adaugă, astfel, necesarului de venituri suplimentare pentru acoperirea majorării salariilor şi pensiilor, care depăşesc 3 miliarde de lei.

În aceste condiţii, Guvernul ar putea fi forţat să convingă FMI că măsurile fiscale vor asigura anul viitor un surplus de venituri care să acopere creşterile de salarii şi pensii şi investiţiile în infrastructura locală.

Vicepremierul Liviu Dragnea a anunţat de altfel, la sfârşitul săptămânii trecute, că bugetul Programului Naţional de Dezvoltare Locală, prin care sunt finanţate exclusiv proiecte de dezvoltare locală, va fi "mult mai mare" anul viitor decât în acest an.

Pentru acest an, prin bugetul aprobat în luna februarie, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a primit 2,549 miliarde lei, din care mare parte destinaţi programelor locale de reabilitare termică a blocurilor, asfaltarea drumurilor de interes local, construcţii de locuinţe şi săli de sport, retehnologizarea centralelor termice şi electrice de termoficare, precum şi programelor multianuale de mediu şi gospodărire a apelor.

La prima rectificare bugetară din acest an, operată în luna iulie, bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a fost suplimentat cu 943,3 milioane lei, în timp ce pentru a doua rectificare de buget, pregătită pentru săptămâna viitoare, este calculată o tăiere de 265 milioane lei.

Programul naţional de dezvoltare locală a fost înfiinţat de Guvern în luna aprilie, când Executivul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, că autorităţile locale vor primi bani de la Guvern prin intermediul acestui instrument coordonat doar de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, acesta fiind cel care analizează propunerile transmise de către consiliile judeţene şi întocmeşte lista finală a obiectivelor de investiţii şi sumele alocate acestora în anul în curs, listă care trebuie aprobată prin ordin al ministrului.

Noul program a preluat toate celelalte proiecte finanţate până atunci prin Programul privind reabilitarea unor obiective locale, Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, programe multianuale prioritare de mediu si gospodărire a apelor.

Anul viitor vor fi organizate alegeri prezidenţiale şi alegeri europarlamentare.

Deficitul bugetului general consolidat a crescut uşor în luna septembrie şi a ajuns după primele nouă luni la 8,1 miliarde de lei, respectiv 1,3% din PIB, nivel ce se menţine în limitele ţintelor politicii bugetare stabilite pentru acest an, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Deficitul bugetar a urcat în august cu aproape 2 miliarde de lei, la 7,92 miliarde lei, reprezentând 1,27% din PIB.

În primele nouă luni, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 147,3 miliarde lei, reprezentând 23,5% din PIB, au fost cu 4,4% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Misiunea Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene a venit în urmă cu o săptămână la Bucureşti pentru discuţii cu autorităţile române în cadrul primei evaluări a noului acord aprobat în septembrie, iar principalele negocieri se concentrează pe execuţia bugetară, măsurile fiscale şi bugetul pe anul viitor.

Proiectul de rectificare de buget prevede majorarea deficitului bugetului general consolidat de la 14,7 miliarde lei, respectiv 2,3% din Produsul Intern Brut, la 15,9 miliarde lei, respectiv 2,5% din Produsul Intern Brut, în bază cash. Suma de 1,2 miliarde lei cu care se majorează deficitul bugetar se alocă suplimentar pentru cofinanţarea naţională aferentă proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare.

De asemenea, Ministerul Finanţelor a anunţat că deficitul în bază ESA va coborâ de la aproape 3% din PIB în 2012 la 2,6% din PIB în acest an.

La rectificare, bugetele ministerelor Muncii, Dezvoltării, Mediului, Transporturilor, Economiei, Agriculturii, Sănătăţii, Societăţii Informaţionale şi Apărării vor fi tăiate la a doua rectificare din acest an, de alocări suplimentare urmând să beneficieze Afacerile Interne, Justiţia, Externe şi Camera Deputaţilor.