Drumarii se pregătesc de proteste

Sindicatul Drumarilor Elie Radu, sindicat reprezentativ la CNAIR, informează că, deşi compania are peste 7000 de salariaţi şi un sindicat care coalizează peste 5000 de oameni, dialogul social lipseşte cu desăvârşire.

Sindicatul susţine că a realizat propria analiză, a fost în audienţă la ministerul de resort, a făcut adrese după adrese să convingă conducerea CNAIR că este nevoie de un dialog social pentru a putea găsi cele mai bune soluţii în privinţa acestei companii.

„Nici o adresă însă pare să nu aibă impact asupra conducerii acestei companii, care de mai bine de o lună refuză dialogul asupra măsurilor care vor avea un impact major asupra activităţii şi salariaţilor CNAIR. Toate demersurile făcute de conducerea companiei sunt ţinute la secret şi ne aşteptăm ca peste noapte organigramele să treacă avizate de Consiliul de Administraţie şi aprobate de Adunarea Generală a Acţionarilor, fără nicio analiză serioasă şi temeinică. Din acest motiv, Sindicatul Drumarilor Elie Radu va începe o activitate de sesizare a autorităţilor competente cu privire la legalitatea oricăror măsuri care se vor lua fără a respecta dialogul social. Vom solicita efectuarea unor controale de către Inspectoratul Teritorial de Muncă şi nu în ultimul rând, va începe pichetarea sediului CNAIR şi ale Direcţiilor Regionale de Drumuri şi Poduri şi Secţiilor de Drumuri Naţionale”, transmite sindicatul citat.

Compania are nevoie de reorganizare, spun sindicaliştii, însă nu în sensul dorit de conducerea actuală, respectiv comasarea oricăror structuri doar să iasă numărul de salariaţi în subordine pentru înfiinţarea acestora, crearea de noi posturi de conducere pe care le vor da cu dedicaţie, fără un concurs real, fără niciun fel de transparentă.

Sindicatul Drumarilor ”Elie Radu” apreciază că lucrările de întreţinere şi reparare a drumurilor naţionale şi autostrăzilor trebuie şi pot să fie realizate de către propriii angajaţi, în regie proprie, nu în baza unor contracte, cu firme private, unde costurile sunt mai mari cu cel puţin 35% (studiu depus de sindicat încă din 2002, an în care s-a făcut externalizarea tuturor lucrărilor la firme private şi s-au disponibilizat 3400 de muncitori.)

„Activitatea acestei companii se poate îmbunătăţi prin angajarea de muncitori, deservenţi de utilaje, respectiv alocarea de bugete pentru achiziţionarea de utilaje pentru a face în regie proprie lucrările de reparaţii suprafeţe degradate (plombări), colmatări, reparaţii ziduri de sprijin, întreţinere podeţe, decolmatări şi desfundări şanţuri şi camere de cădere, întreţinerea mijloacelor pentru siguranţa circulaţiei, semnalizare rutieră verticală şi orizontală şi a parapetelor direcţionali,etc.

Lucrările de întreţinere curentă fac obiectul de activitate al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, iar acestea se fac cu muncitori. Numărul muncitorilor de la Districtele de drumuri a scăzut foarte mult în ultimii ani, ajungând la 33 % din totalul personalului companiei. Acest lucru s-a întâmplat în detrimentul drumurilor care nu pot fi întreţinute cu un număr mic de muncitori şi fără uneltele şi utilajele necesare. De suferit au inclusiv participanţii la trafic care îşi strică maşinile pe drumurile din România, C.N.A.I.R. plătind sute de milioane de lei despăgubiri, bani cu care s-ar putea cumpăra aceste echipamente.

Spre exemplu, Transfăgărăşanul, care pe sectorul cuprins între Bălea Lac şi Vidraru are 4 tunele, 394 podeţe, peste 30 poduri şi peste 20.000 metri de ziduri de sprijin, a ajuns să fie întreţinut de 8 muncitori, un deservent de utilaj şi 2 şefi de district”, arată sindicatul.

În plus, autostrăzile sunt întreţinute de către Centrele de Întreţinere şi Coordonare (CIC), care pentru fiecare 30 km de autostradă ar trebui să aibă 2 ingineri şef CIC, 5 ingineri sau tehnicieni pentru programare şi urmărire lucrări, urmărirea exploatării autostrăzii şi 70 muncitori din diferite domenii (instalatori, conducători auto, magaziner, mecanici de utilaje, muncitori calificaţi construcţii şi muncitori necalificaţi). În prezent, un CIC are angajaţi 1-2 ingineri şi 4-9 muncitori calificaţi şi deservenţi, care, suplimentar faţă de lucrările de întreţinere curentă şi igienizare a autostrăzii (în programul de lucru), asigură intervenţia la evenimentele rutiere produse pe sectorul administrat, indiferent de oră şi ziua producerii, pentru asigurarea semnalizării rutiere corespunzătoare şi a degajării părţii carosabile.

Din dotările CIC-urilor lipsesc buldoexcavatoare, freze de zăpadă, utilaje multifuncţionale dotate cu perie, motocoasă, tăietor de crengi, autobasculantă, automăturătoare, utilaj pentru curăţat drenuri şi canalizări etc. Astfel, şi lucrările simple, cum ar fi curăţirea unui şanţ pentru asigurarea scurgerii apelor, ajunge să trebuiască externalizată, fapt generator atât de costuri suplimentare (firma către care se externalizează, pe lângă costurile generate de materiale, manoperă şi utilaje trebuie să îşi asigure profitul), cât şi de întârzieri în execuţia lucrărilor (procesul de externalizare necesitând următorii paşi: producerea evenimentului/degradării/defecţiuni, stabilirea finanţării, întocmirea unui caiet de sarcini, publicarea anunţului de licitaţie şi licitaţia propriu – zisă. Abia ulterior se poate acţiona pentru înlăturarea cauzei care a generat evenimentul/degradarea/defecţiunea.

În tot acest timp, angajaţii CIC-ului sau ai Districtului, cu resurse (materiale, manoperă, utilaje) extrem de limitate, sunt nevoiţi să asigure condiţii sigure pentru desfăşurarea traficului rutier.

„În trecut se făceau toate lucrările de întreţinere în regie proprie, cu proprii salariaţi şi cu utilajele din dotare. De asemenea, Districtele erau dotate cu buldoexcavator sau încărcător, tractor, cilindru compactor, alte echipamente necesare întreţinerii drumurilor, iar fiecare judeţ, respectiv secţie de drumuri, avea 2-3 staţii pentru prepararea mixturilor asfaltice, trusă pentru tratamente asfaltice şi maşină de marcaj. Mai toate acestea au fost externalizare, mai exact predate pe nimic, firmelor desprinse din Administraţia Drumurilor, ca mai apoi compania să realizeze că tot mai bine şi mai ieftin se execută lucrările în regie proprie. Timid, au început să achiziţioneze utilaje specifice lucrărilor de drumuri şi angajaţii C.N.A.I.R. văd pe ici, pe colo, cum mai apare câte un utilaj, dar nu este de ajuns! Prin achiziţia a 1-2 autobasculante sau utilaje multifuncţionale dotate cu lamă şi răspânditor de materiale antiderapante şi a unui buldoexcavator (şi angajarea deservenţilor aferenţi) pe fiecare district, se poate asigura prevenirea şi combaterea poleiului cel puţin în prima şi ultima lună de iarnă a fiecărui sezon de timp friguros, precum şi reducerea considerabilă a costurilor aferente deszăpezirii pe tot sezonul, iar pe perioada propice execuţiei lucrărilor, acestea vor putea fi utilizate pentru reducerea costurilor cu contractele de întreţinere pe timp de vară. Costul mediu al unui ATB închiriat pentru activitate iarna, conform Acord Cadru este de cca 20000 euro/sezon (fără TVA, ICC, carburant), rezultă că numai din activitatea de iarnă un ATB cu lamă şi RSP se amortizează în 6 ani. Dacă acestea s-ar achiziţiona la fiecare secţie de drumuri, pe timp de vară se pot folosi la transport materiale pentru lucrările în regie proprie (completări acostamente, transport material rezultat din tăieri acostamente şi cavalieri, etc.”, adaugă sindicatul.

Costul mediu al unui încărcător/buldoexcavator închiriat pentru activitate iarna, conform Acord Cadru este de cca 21000 euro/sezon (fără TVA, ICC, carburant). Ţinând cont că pe întreg C.N.A.I.R. sunt un număr de 378 de districte şi CIC -uri care, toate au închiriate minum 1 buldoexcavator, sumele plătite de C.N.A.I.R. pe sezonul de iarnă la firmele private se ridică la minim 7.938.000, 00 euro/an fără TVA. Rezultă, conform sindicaliştilor, că numai din activitatea de iarnă un buldoexcavator se amortizează în 5 ani. Dacă s-ar achiziţiona câte 1 buldoexcavator măcar la 2 districte de drumuri pe timp de vară buldoexcavatorele se pot folosi la încărcat materiale pentru lucrările în regie proprie, decolmatări şanţuri şi rigole, curăţiri camere de cădere, bazine de retenţie, cămine de vizitare, podeţe, intervenţii la accidente de circulaţie, manipulări de materiale cu echipamentul " labe stivuitor".

Prin utilizarea resurselor proprii (materiale, manoperă, utilaje), se poate asigura şi o gestionare mult mai eficientă a costurilor generate de activităţile de întreţinere, existând o mult mai mare predictibilitate atâta timp cât se reduce dependenţa de firmele terţe ale căror strategie de formare a preţurilor este clar optimizarea profiturilor şi mai puţin a calităţii lucrărilor.

„Ţinând cont că legea austerităţii ne obligă să reducem drastic cheltuielile, Sindicatul Drumarilor” Elie Radu” consideră că trebuie făcut un program sustenabil, atât în ceea ce priveşte politica de personal, prin angajarea de muncitori la nivelul necesar, cât şi pentru dotarea tuturor districtelor cu minimul utilajelor specifice lucrărilor de întreţinere curentă”, informează Biroul de presă – Sindicatul Drumarilor ”Elie Radu”.