Duce credinţa religioasă la o viaţă mai fericită şi mai sănătoasă? Cercetătorii au găsit răspunsul

Credinţa pare să ducă la o viaţă mai fericită şi mai sănătoasă, sugerează studiile ştiinţifice. Aderarea la o biserică, sinagogă sau templu pare chiar să prelungească durata de viaţă.

Aceste constatări ar putea părea dovada unei intervenţii divine, dar puţini dintre oamenii de ştiinţă care examinează aceste efecte fac afirmaţii despre miracole. În schimb, ei sunt interesaţi să înţeleagă modul în care îmbunătăţeşte capacitatea oamenilor de a face faţă stresului vieţii. „Tradiţiile religioase şi spirituale îţi oferă acces la diferite metode de a face faţă care au beneficii distincte„, spune Doug Oman, profesor de sănătate publică la Universitatea Berkeley din California. „Din punct de vedere psihologic, religiile oferă un pachet de ingrediente diferite„, este de acord profesorul Patty Van Cappellen de la Universitatea Duke din Durham, Carolina de Nord, potrivit The Guardian.

Studierea beneficiilor de prelungire a vieţii pe care le aduce practica religioasă poate, prin urmare, să ofere strategii utile pentru ca oricine, de orice credinţă sau nu, să ducă o viaţă mai sănătoasă şi mai fericită. Baza de dovezi care leagă credinţa de o mai bună sănătate durează de zeci de ani şi cuprinde acum mii de studii. O mare parte din aceste cercetări au luat forma unor cercetări longitudinale, care implică urmărirea stării de sănătate a unei populaţii de-a lungul anilor şi chiar a deceniilor. Fiecare dintre acestea a constatat că măsurile privind angajamentul religios al unei persoane, cum ar fi frecvenţa cu care merge la biserică, au fost asociate în mod constant cu o serie de rezultate, inclusiv un risc mai mic de depresie, anxietate şi sinucidere, precum şi o reducere a bolilor cardiovasculare şi a deceselor cauzate de cancer.

Finlanda este din nou cea mai fericită țară din lume. SUA, pe cea mai slabă poziție din istoria sa

Sinceritatea Papei: vorbeşte despre viaţă şi moarte şi a cerut medicilor să dea informaţii despre el

Persoanele credincioase trăiesc mai mult

Aceste studii au examinat populaţii din întreaga lume, cu rezultate remarcabil de consistente. Dr. Laura Wallace de la Booth School of Business a Universităţii din Chicago, de exemplu, a examinat recent necrologurile a peste 1.000 de persoane din SUA şi a analizat dacă în articol era consemnată afilierea religioasă a persoanei.

Publicându-şi rezultatele în 2018, ea a raportat că acele persoane evidenţiate pentru credinţa lor au trăit cu 5,6 ani mai mult, în medie, decât cele a căror religie nu fusese înregistrată; într-un al doilea eşantion, analizând în mod specific un set de necrologuri din Des Moines, în Iowa, diferenţa a fost chiar mai mare, aproximativ 10 ani. „Este la egalitate cu evitarea unor riscuri majore pentru sănătate, cum ar fi fumatul„, spune Wallace.

O explicaţie evidentă pentru aceste constatări este aceea că oamenii credincioşi duc o viaţă mai curată decât cei nereligioşi: studiile arată că cei care merg la biserică au într-adevăr mai puţine şanse să fumeze, să bea, să se drogheze sau să practice sexul neprotejat decât cei care nu frecventează, deşi există, desigur, excepţii notabile.

Această viaţă mai sănătoasă poate fi rezultatul învăţăturii religioase în sine, care tinde să încurajeze principiile moderaţiei şi abstinenţei. Dar ar putea fi, de asemenea, şi faptul că organizaţiile religioase sunt un grup care se auto-selectează. Cine are suficientă voinţă pentru a se da jos din pat duminică dimineaţa, de exemplu, este posibil să aibă şi suficientă stăpânire de sine pentru a rezista celorlalte tentaţii ale vieţii.

Conexiunea socială, un factor major

Totuşi, este important faptul că beneficiile religiei pentru sănătate rămân chiar şi atunci când oamenii de ştiinţă au controlat aceste diferenţe de comportament, ceea ce înseamnă că trebuie să contribuie şi alţi factori. Conexiunea socială se află în capul listei. Sentimentele de izolare şi de singurătate sunt o sursă serioasă de stres în sine şi exacerbează celelalte provocări cu care ne confruntăm în viaţă.

Prin urmare, atât dimensiunea reţelei sociale a unei persoane, cât şi sentimentul subiectiv de conexiune cu ceilalţi pot prezice sănătatea şi longevitatea acesteia, un studiu influent realizat de profesorul Julianna Holt-Lunstad de la Universitatea Brigham Young sugerând că influenţa singurătăţii este comparabilă cu cea a obezităţii sau a exerciţiilor fizice reduse.

Religiile, desigur, tind să se construiască în jurul unei comunităţi de credincioşi care se întâlnesc în mod regulat şi au un set comun de credinţe. Şi multe dintre ritualurile specifice vor contribui, de asemenea, la un sentiment de comuniune cu ceilalţi. Creştinii, de exemplu, sunt încurajaţi să se roage în numele altor persoane, iar acest lucru pare să aducă propriile beneficii pentru sănătate.

Nu în ultimul rând, credinţele religioase pot crea un sentiment de scop în viaţa cuiva, sentimentul că există un motiv şi un sens pentru existenţa lor. Persoanele care au un sentiment de scop tind să aibă o stare de sănătate mintală mai bună, în comparaţie cu cele care simt că viaţa lor nu are o direcţie. Acest lucru pare să aibă efecte în lanţ asupra sănătăţii fizice, inclusiv reducerea mortalităţii. „Atunci când oamenii au un set de valori de bază, acest lucru ajută la stabilirea obiectivelor. Iar atunci când aceste obiective sunt stabilite şi urmărite, acest lucru produce o stare psihologică mai bună„, spune profesorul Eric Kim de la Universitatea din British Columbia, care a cercetat beneficiile pentru sănătate ale scopului în viaţă.