Dumbravă, despre decizia CC: ICCJ s-a dovedit a fi un factor de echilibru pentru stoparea derapajelor

"Sesizarea din 12 decembrie 2013 a Înaltei Curţi are o încărcătură simbolică de luat în seamă: puterea judecătorească, într-o chestiune ce vizează esenţa statului de drept, s-a manifestat fundamental ca o instituţie a statului de drept prin care calibrează derapajele de la statul de drept. Instanţa supremă a depăşit, prin conţinutul acestei sesizări, cadrul strâmt al legislaţiei care se referă la magistraţi", a declarat pentru MEDIAFAX judecătorul Horaţius Dumbravă.

Potrivit lui Dumbravă, "dorinţa" parlamentarilor de a obţine un plus de imunitate a mai fost discutată în comisiile juridice ale Parlamentului şi, la intervenţia Ministerului Justiţiei, ICCJ şi CSM, amendamentele au fost respinse.

"Amendamentele în discuţie, legate de faptul dacă anumite autorităţi constituţionale, cum sunt preşedintele României şi parlamentarii, au mai fost discutate în comisiile juridice ale Parlamentului, de câteva ori chiar, şi au fost respinse şi ca urmare a intervenţiei reprezentaţilor Înaltei Curţi, CSM şi Ministerului Justiţiei", a precizat Horaţius Dumbravă.

Judecătorul a adăugat că Parlamentul este singurul în măsură să legifereze, însă el nu este autarhic.

Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Gheorghe Muscalu, a declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, că se aştepta ca CC să decidă că modificările aduse Codului Penal sunt neconstituţionale, precizând că, odată cu retrimiterea actelor nromative în Parlament, poate va fi şi CSM consultat.

Procurorul Gheorghe Muscalu a precizat că CSM a avut o reacţie fermă cu privire la modificările adoptate de Camera Deputaţilor în cazul Codului Penal.

"Prin decizia pe care a luat-o Plenul CSM, imediat după ce modificările au trecut de Camera Deputaţilor, am stabilit foarte clar că nu pot fi create avantaje şi discriminări în aplicarea legii. În ceea ce priveşte graţierea şi amnistia, chiar dacă se decid în Parlament, ele trebuie făcute şi întemeiate foarte bine, în raport de consecinţe şi de intrarea în vigoare a noilor coduri", a mai spus Muscalu.

Judecătorii Curţii Constituţionale au discutat, miercuri, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de 50 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu privire la dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative (actualul Codul Penal şi noul Cod Penal) şi la articolul unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate de voturi, că modificările aduse Codului Penal sunt neconstituţionale.

Astfel, CC a admis obiecţia şi a constatat neconstituţionalitatea articolului I punctul 5 şi articolului II punctul 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care înlătură din categoria funcţionarilor publici şi a funcţionarilor pe preşedintele României, pe deputaţi şi senatori, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţate de la bugetul de stat.

Citeşte şi: Modificările aduse Codului Penal sunt NECONSTITUŢIONALE

Modificări la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justiţie de anul trecut. Prin una dintre modificări, preşedintele şi parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeaşi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcţionarilor publici.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul cu o seară înainte, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.

Modificările au fost contestate vehement de preşedintele Traian Băsescu, care a spus că acestea sunt "dramatice" şi "dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie", precum DNA sau ANI.

Reacţia lui Băsescu nu a fost singulară. Astfel, Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.

La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, susţinea că, în urma modificărilor, "se va crea o super-imunitate", iar "istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi".

Şi CSM a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a susţinut însă că nu avea obligaţia să ceară avizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei şi ambasadorul britanic, Martin Harris, precum şi reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputaţi.