Dumbravă: Intrarea în vigoare a Codului civil, eveniment major pentru întreaga societate

"Prin adoptarea şi promulgarea Legii 71/2011, se confirmă faptul că, începând din acest moment, cale de întoarcere nu mai există în privinţa implementării noului Cod civil. Intrarea în vigoare a acestui act normativ fundamental constituie un eveniment de mare însemnătate în amplul proces de modernizare a României, în acord cu exigenţele prezentului european, care deschide largi perspective către viitor. Este un eveniment major nu numai pentru toţi slujitorii Justiţiei, ci şi, mai ales, pentru întreaga societate românească", a declarat judecătorul Horaţiu Dumbravă, la deschiderea Conferinţei "Intrarea în vigoare a noului Cod civil: realităţi şi provocări legislative ale modernizării societăţii româneşti".

În acest context, Dumbravă a evocat modul în care este soluţionată în noul Cod civil problematica proprietăţii, atrăgând atenţia asupra eliminării din textul proiectului de revizuire a Constituţiei a unor garanţii privind proprietatea sub aspectul licietăţii, remarcă combătută ulterior de premierul Emil Boc.

De altfel, Boc a spus că, după regimul comunist, în 1991 legiuitorul constituant a apreciat ca oportună introducerea în Constituţie a prezumţiei caracterului dobândirii licite a averii, însă România a evoluat, astfel că prezumţia (presupunerea) trebuie înlăturată, demers ce nu aduce atingere securităţii juridice a dreptului de proprietate.

Pe de altă parte, judecătorul Dumbravă a mai afirmat că aproximativ 84 la sută din totalul cauzelor supuse judecăţii instanţelor din ţară este reprezentat de litigiile civile.

Preşedintele CSM a susţinut "necesitatea unor eforturi conjugate din partea CSM, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Ministerului Justiţiei, a altor instituţii precum Uniunea Naţională a Barourilor din România, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, Consiliul Naţional de Mediere şi Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din România, în vederea unei temeinice pregătiri profesionale în materia prevederilor noului Cod civil atât pentru magistraţi şi personalul auxiliar, cât şi pentru celelalte categorii profesionale angrenate în actul de justiţie".

Dumbravă a subliniat că nu trebuie câtuşi de puţin să fie neglijată pregătirea cetăţenilor, întrucât Codul civil se adresează în primul rând acestora, astfel că mediatizarea dispoziţiilor acestui act normativ, precum şi a celorlalte trei Coduri - penal, de procedură penală şi de procedură civilă - devine un element de bază în succesul implementării noilor coduri. Legat de acest aspect, Dumbravă a făcut un apel la adresa clasei politice în vederea adoptării unui calendar riguros pentru intrarea în vigoare a celorlalte trei coduri, astfel încât atât slujitorii justiţiei, cât şi societatea în ansamblul ei să fie cât mai bine pregătiţi.

În acest sens, un rol decisiv îl vor deţine studiile de impact care sunt, în prezent, în plină desfăşurare.

În final, şeful CSM a subliniat că, în pofida problemelor - "nu puţine şi nici uşoare" - cu care se confruntă sistemul judiciar românesc, în ultimii doi ani justiţia a făcut dovada că este un factor de echilibru şi că nu se implică în executarea vreunei comenzi politice.

Conferinţa a fost deschisă de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, flancat de primul-ministru Emil Boc şi de preşedintele Secţiei civile a ICCJ, Lavinia Curelea. La prezidiu au mai fost invitaţi consilierul prezidenţial Ştefan Deaconu, preşedintele Uniunii Barourilor, Gheorghe Florea, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu.

Preşedintele CSM, Horaţiu Dumbravă, a ocupat un loc în margine, ceea ce a atras anumite reproşuri din partea magistraţilor prezenţi la Conferinţă. Motivul pentru care şeful CSM a "fost pus la colţ" ar fi fost acela că în ultimul moment a confirmat participarea la conferinţă, judecătorul Dumbravă venind joi dimineaţa dintr-o vizită de la Bruxelles, astfel că ordinea la prezidiu a fost "uitată".

La lucrările Conferinţei, au fost prezenţi ambasadorul Statelor Unite ale Americii, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice din alte state ale Uniunii Europene, reprezentanţi ai Comisiilor Juridice ale celor două Camere ale Parlamentului României, ai Curţilor de apel, ai administraţiilor publice centrale şi locale, avocaţi, notari, executori judecătoreşti, precum şi reprezentanţi ai mediului academic şi universitar, ai mediului de afaceri şi societăţii civile.