După şapte luni de la suspendarea procesului "Valiza", CC decide continuarea lui

Curtea Constituţională a luat în discuţie, joi, excepţia de neconstituţionalitate invocată în cazul "Valiza" în care finanţatorul FC Steaua Bucureşti, George Becali, este judecat pentru corupţie, judecătorii CC respingând susţinerile avocaţilor referitoare la încălcări ale legii fundamentale.

Luni, preşedintele Traian Băsescu a promulgat Legea privind modificarea şi completarea Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care prevede că procesele nu se vor mai suspenda în urma invocării excepţiilor de neconstituţionalitate - subterfugiu speculat excesiv, în ultimii ani, de către avocaţi, pentru a lungi judecarea dosarelor.

În 3 martie 2010, instanţa supremă a suspendat judecarea procesului "Valiza"şi trimiterea cauzei la Curtea Constituţională pentru soluţionarea unei excepţii, de neconstituţionalitate, după ce avocatul lui Teia Sponte a susţinut că un sportiv nu poate avea calitatea de funcţionar.

Concret, avocatul lui Teia Sponte, inculpat şi el alături de George Becali, pentru complicitatea la dare de mită, le-a spus magistraţilor instanţei supreme că "textul din actualul Cod penal, adoptat în 1969, când întreaga economie era de stat, privind noţiunea de funcţionar, este neconstituţional, pentru că în prezent România are o nouă Constituţie prin care proprietatea privată este ocrotită şi potrivit legii fundamentale economia este una de piaţă".

Avocatul a susţinut că potrivit noului Cod Penal care va intra în vigoare fapta de care este acuzat clientul lui nu mai este incriminată având în vedere că un salariat al unei societăţi cu capital exclusiv privat nu poate să fie subiect al infracţiunii de dare sau luare de mită.

În excepţia invocată de avocat se arată că "atunci când o activitate sportivă are caracterul unei activităţi salariale ori al unei prestaţii de servicii remunerate, precum este cazul celei a sportivilor semiprofesionişti sau profesionişti, aceasta constituie o activitate economică" .

Avocatul mai invoca faptul că "prin asimilarea oricărui salariat care exercită o însărcinare, în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute la articolul 145 Cod Penal cu funcţionarul şi, prin aceasta, determinarea aplicării dispoziţiilor penale referitoare la darea şi luarea de mită, se aduce o gravă atingere semnificaţiilor dispoziţiilor constituţionale privind proprietatea privată şi libertate economică".

Avocatul a mai arătat că "...prin extinderea calităţii de funcţionar, cerinţă esenţială pentru incriminarea infracţiunilor de luare sau dare de mită, la orice salariat care exercită o însărcinare, în serviciul unei persoane juridice de drept privat, o societate comercială cu capital exclusiv privat, se extinde, fără nicio justificare legitimă şi constituţională şi în absenţa unui interes general, regimul de «public» în înţelesul său prevăzut de articolul 145 care defineşte noţiunile de funcţionar sau funcţionar public".

În concluzie, a arătat avocatul lui Sponte, în opinia sa articolele 147 alineat 2, şi articolul 255 alineat 1 raportat la articolul 254 alineat 1, toate din Codul Penal, referitoare la definirea "funcţionarului" şi a "funcţionarului public", darea de mită şi respectiv luarea de mită, sunt în contradicţie cu articolele 44 alineat 2, din Constituţia României, care se referă la "dreptul la proprietate privată", articolul 45, din legea fundamentală referitor la "libertatea economică", articolul 135 alineat 1 privind faptul că "economia României este o economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă" şi a articolului 165 teza II al Tratatului de la Lisabona care se referă la faptul că "UE contribuie la promovarea obiectivelor europene ale sportului, având în vedere caracterul specific, structurile bazate pe voluntariat, precum şi funcţia socială şi educativă a sportului".

Instanţa a admis solicitarea avocaţilor - care şi-au însuşit punctul de vedere al apărătorului lui Sponte - privind suspendarea cauzei şi trimiterea dosarului la Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei.

Europarlamentarul Gigi Becali a fost trimis în judecată, în decembrie 2008, în dosarul "Valiza", fiind acuzat de dare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Alături de el au mai fost trimişi în judecată Teia Sponte, Alina Florentina Ciul, Victor Piţurcă, Radu Gheorghe Marino şi Raul Volcinschi.

Victor Piţurcă este acuzat de favorizarea infractorului, vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al clubului Steaua, Teia Sponte, este acuzat de complicitate la dare de mită, iar Alina Ciul, unul dintre avocaţii lui Becali, şi Radu Marino sunt acuzaţi de favorizarea infractorului şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Tot pentru favorizarea infractorului va fi judecat şi Raul Volcinschi.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în 11 mai 2006, finanţatorul clubului Steaua ar fi promis fiecărui jucător al clubului "Gloria 1922 Bistriţa" sume de bani cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro pentru ca aceştia să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu prevăzute în contractele de muncă, Regulamentul intern al clubului şi în Regulamentul Federaţiei Române de Fotbal. Concret, fotbaliştilor de la Bistriţa li se cerea să-şi apere corect şansele şi să obţină un rezultat favorabil în meciul cu Rapid Bucureşti din 12 mai 2006.

Doi ani mai târziu, în perioada 4-7 mai 2008, Becali a oferit suma de 1.700.000 euro jucătorilor de la "Universitatea Cluj" aflaţi pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a Campionatului Naţional de Fotbal - Liga I - circa 100.000 de euro pentru fiecare - aceştia urmând, la fel ca în cazul precedent, să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu, să-şi apere corect şansele şi să câştige meciul cu "CFR 1907 Cluj", preciza DNA.

Cele 1,7 milioane de euro găsite în valiza aflată la Teia Sponte au fost sechestrate printr-o ordonanţă din 8 mai 2008.