Duşa: Nu mă opun demilitarizării Cetăţii Aradului. Negocierile cu Primăria vor fi reluate

Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşă, s-a referit, joi, la Arad, unde s-a aflat pentru ceremonia de primire a celor 500 de militari reveniţi după o misiune în Afganistan, la Cetatea Aradului, în care se află o bază militară, afirmând că nu se opune demilitarizării acesteia.

"Nu mă opun acestui proiect al administraţiei locale de a reabilita cetatea, este un monument istoric şi nici mie nu-mi place cum arată acum interiorul şi cred că şi zidurile exterioare arată la fel. Am purtat o discuţie cu domnul primar (Gheorghe Falcă - n.r.) şi la minister, o să renegociem acele condiţii din hotărârea de Guvern existentă şi care expiră în acest an şi vom iniţia altă hotărâre de Guvern, care să permită până la urmă predarea acestei cetăţi către Consiliul Municipal. Sigur, cu condiţia ca acea bază militară în care trebuie să mutăm noi batalionul din Arad să fie amenajată", a declarat ministrul.

Duşa a spus că transferul cetăţii va avea loc pe măsură ce se finalizează lucrările la baza militară din cartierul Gai, dezafectată, pe care Primăria Arad trebuie să o modernizeze cu fonduri proprii.

"Negocierile se pot realiza foarte repede. Ne referim la cum va arăta viitoarea bază şi la construirea unui poligon militar", a spus ministrul.

Autorităţile arădene încearcă de peste 22 de ani să obţină demilitarizarea cetăţii şi introducerea în circuitul turistic internaţional, însă abia în 2010 Guvernul a aprobat un proiect în acest sens.

În 25 martie 2010, ministrul Apărării de atunci Gabriel Oprea a semnat, la Arad, alături de primarul Gheorghe Falcă, un protocol de predare a Cetăţii Aradului către autorităţile locale.

În 7 noiembrie 2012, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, declara că există un blocaj în preluarea Cetăţii Aradului, care găzduieşte Batalionul mixt româno-maghiar de menţinere a păcii, de la Ministerul Apărării Naţionale, pentru că au fost ridicate pretenţiile financiare la o sumă pe care municipalitatea nu şi-o permite.

El afirma că Guvernul transmisese recent Primăriei un proiect de modernizare a unităţii militare de la marginea oraşului, din cartierul Gai, în care ar urma să se mute Batalionul mixt româno-maghiar de menţinere a păcii, care ocupă cetatea. Conform acestui proiect, costurile sunt de 17 milioane de euro.

Falcă adăuga că, potrivit înţelegerii semnate cu fostul ministru al Apărării Gabriel Oprea, municipalitatea a alocat un teren pentru construirea a 250 de locuinţe ANL care să fie destinate militarilor ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Batalionului mixt româno-maghiar. Totodată, conform înţelegerii, s-a mai alocat un teren pentru amenajarea unui poligon unde să aibă loc exerciţiile militare.

Falcă spunea că în noile condiţii impuse de Executiv nu poate spune când va fi introdusă Cetatea Aradului în circuitul civil, ca obiectiv turistic internaţional.

Ulterior, reprezentanţii MApN precizau, într-o informare transmisă, în 9 noiembrie 2012, presei din Arad, că nu au modificat cerinţele iniţiale, convenite cu autorităţile din Arad, pentru mutarea unităţii militare din cetatea din oraş, în vederea introducerii ei în circuitul turistic.

În informare se arăta că diferenţa de valoare a investiţiilor pe care trebuie să le facă municipalitatea într-o altă bază militară este dată doar de creşterea cursului euro-leu.

Totodată, ministerul arăta că "la verificarea efectuată în luna iunie 2012, reprezentanţii Consiliului Local al municipiului Arad nu au putut pune la dispoziţie documente sau informaţii concrete referitoare la demersurile efectuate pentru realizarea de locuinţe prin ANL", respectiv 250 de locuinţe care urmau să fie atribuite militarilor.

În 22 noiembrie 2012, ministrul Apărării Naţionale de atunci Corneliu Dobritoiu declara că aşteaptă autorităţile locale din Arad să se aşeze împreună la masă "cu seriozitate" pentru discuţii privind mutarea militarilor din cetatea aflată în centrul oraşului, însă nu "în corturi".

Dobriţoiu spunea că Cetatea Aradului va fi transferată autorităţilor locale dacă părţile respectă protocolul existent pe acest subiect. "Acel protocol trebuie respectat. Avem disponibilitatea de a retroceda acest vestigiu istoric, dar nu ne putem muta cu Armata în corturi, că prea mulţi şi-au bătut joc de ea. Prea mulţi i-au umblat pe la bugete, spre satisfacţia unei clientele de partid neruşinate", afirma Dobriţoiu.

Cetatea Aradului, construită în stil Vauban în a doua jumătate a secolului al XVIII -lea, este una dintre puţinele de acest tip din Europa care au rămas perfect conservate. Obiectivul ocupă o suprafaţă de 90 de hectare, are 47 de pavilioane, iar construcţiile existente ocupă 150.000 de metri pătraţi.

Conform istoricilor, Cetatea Aradului a fost ridicată pentru apărare din ordinele Împărătesei Maria Tereza, iar legenda spune că piatra necesară pentru ridicarea ei a fost adusă de la Jimbolia, din mână în mână, acţiune la care ar fi participat mii de ţărani, mulţi dintre ei murind în timpul lucrărilor.

În ultimele decenii, cetatea a fost ocupată de Armată, servind drept cazarmă militară.