Dar acest mod de lucru a stârnit controverse şi furie într-un moment de îngrijorare internaţională tot mai mare cu privire la schimbările climatice şi la emisiile de carbon generate de industria aviatică.
Între timp, reprezentanţii industriei aeroportuare se apără, argumentând necesitatea de a menţine viabilitatea comercială, conectivitatea şi competitivitatea.
Companiile aeriene şi-au exprimat frustrarea cu privire la aşa-numitele reguli privind sloturile „use it or lose it” stabilite de Comisia Europeană, care au fost suspendate în martie 2020, în condiţiile în care industria a fost afectată de pandemia Covid-19. De atunci, regula a revenit treptat, pentru a impune acum companiilor aeriene să utilizeze 50% din sloturile aeroportuare alocate. Valoarea este programată să crească la 80% în vara acestui an.
Printre aceste companii aeriene se numără şi Lufthansa, care a redus deja aproximativ 33.000 de zboruri în sezonul de iarnă, în condiţiile în care varianta omicron afectează cererea. Cu toate acestea, trebuie să efectueze 18.000 de zboruri în sezonul de iarnă pentru a-şi îndeplini cerinţa de utilizare a sloturilor, a declarat directorul său general. Filiala sa, Brussels Airlines, trebuie să efectueze 3.000 de zboruri aproape fără călători până la sfârşitul lunii martie.
„Din cauza cererii slabe din ianuarie, am fi redus semnificativ mai multe zboruri”, a declarat directorul general al grupului Lufthansa, Carsten Spohr, pentru un ziar german la sfârşitul lunii decembrie. „Dar trebuie să facem 18.000 de zboruri suplimentare, inutile, în timpul iernii, doar pentru a ne asigura drepturile de decolare şi aterizare”.
„‘Brussels Airlines efectuează 3.000 de zboruri inutile pentru a menţine sloturile aeroportuare'”, a scris săptămâna trecută pe Twitter activista suedeză pentru climă Greta Thunberg, citând un titlu dintr-un ziar belgian. „UE se află cu siguranţă într-un mod de urgenţă climatică…”
Sectorul aviaţiei generează aproximativ 14% din emisiile de dioxid de carbon generate de ansamblul transporturilor, ceea ce îl face să fie a doua cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră din transporturi, după transportul rutier, potrivit Comisiei, care mai spune că, dacă aviaţia mondială ar fi o ţară, s-ar afla printre primii 10 emiţători.