Efectul ascuns al poluării: mai multe internări pentru boli psihice în zonele poluate

Un studiu amplu realizat în Scoţia, publicat în revista BMJ Open, a urmărit peste 200.000 de persoane cu vârste de peste 17 ani, analizând legătura dintre nivelurile de poluare din zona lor de reşedinţă şi internările în spital între 2002 şi 2017.

Cercetătorii au monitorizat patru poluanţi principali proveniţi din trafic şi industrie: dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2), particule mari cu diametrul de 10 micrometri (PM10) şi particule fine cu diametrul de 2,5 micrometri sau mai mic (PM2,5).

Rezultatele sunt îngrijorătoare. Practic, o creştere minimă a particulelor fine PM2,5 duce la o creştere cu 4% a internărilor pentru boli respiratorii. Creşterea dioxidului de azot cu o unitate determină o creştere cu 1% a internărilor. Dioxidul de sulf este asociat în principal cu probleme respiratorii, iar dioxidul de azot este legat direct de un număr crescut de internări pentru probleme de sănătate mentală.

Deşi nivelurile medii anuale pentru majoritatea poluanţilor au fost sub limitele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2005, ele depăşesc noile limite mai stricte stabilite în 2021.

Cercetătorii recomandă reglementări de mediu mai stricte, planificare pe termen lung, trecerea la energie regenerabilă şi crearea mai multor zone cu emisii zero în oraşe.

Studiul are şi limitări, neputând lua în calcul factori precum stilul de viaţă, greutatea corporală, poluarea fonică sau absenţa spaţiilor verzi.