Elena Hach vrea amendarea sistemului de admitere în magistratură şi de evaluare a procurorilor

"Prin educaţie, formare continuă şi o muncă ce presupune un consum nervos deosebit, fiecare dintre noi aduce permanent un aport la înfăptuirea actului de justiţie. Un act de justiţie judicios presupune un volum de muncă substanţial, competenţă profesională şi de ce nu, multă valoare. Experienţa acumulată de-a lungul timpului în funcţii de execuţie ori coordonare şi conducere în sistemul Ministerului Public, Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv Ministerul Justiţiei pune bazele unei viziuni moderne şi dinamice asupra parchetelor şi nu în ultimul rând asupra procurorilor", arată în proiectul său de management Elena Hach.

Elena Hach afirmă că are justificarea, motivaţia şi perspectiva deciziei de a candida la funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din alăturarea următoarelor elemente:

"PATRIOTISM - înţeles prin asumarea răspunderii unei astfel de demnităţi, exprimat prin forţa voinţei de a contribui, ca reprezentat al corpului din care fac parte, la consolidarea instituţiilor fundamentale ale statului şi aplicat prin a fi parte a soluţiei.
PROFESIONALISM - rezultat prin contopirea dintre pregătirea teoretică asimilată până în prezent, experienţa profesională acumulată şi expertiza demonstrată în proiectele internaţionale în care am fost angrenată.
AMBIŢIE – rezultantă a încrederii în forţele proprii, exprimarea orgoliului de a fi capabilă să indeplinesc un astfel de mandat, şi cumpătare demonstrată de alegerea oportuna a momentului deciziei la vreme de maturitate în gândire şi tinereţe în acţiune, în ceea ce mă priveşte, şi vremuri în care nici cele mai mici erori nu sunt tolerate, expunerea publică fiind fără precedent.
RESPECT – faţă de valorile statului de drept şi a instituţiilor care îl definesc, faţă de istoria naţională în oglinda căreia vedem dorinţa dintotdeauna a cetăţeanului ca să fie aplicată legea, faţă de români care au încredere că ţara poate fi ca şi cele la care se raportează în prezent.
CREDINŢA în Dumnezeu, înţeles ca un arhitect al întregului univers construit cu noi şi pentru noi oamenii".

Elena Hach consemnează la puncte slabe ale Ministerului Public: volum mare de lucru, scheme de personal neactualizate; deficienţe în organizarea sistemului; deficienţe privind sistemul de promovare şi evaluare; incoerenţa legislativă şi excesul de reglementare, inconsecvenţele conceptuale în actele normative; durata lungă de soluţionare a cauzelor, jurisprudenţă neunitară; existenţa unui sistem informaţional incomplet ce nu furnizează suficientă informaţie pentru un management eficient; abordarea ineficientă a modului de desfăşurare a activităţii de anchetă, precum şi activităţii din sectorul judiciar; cazuri de lipsă de integritate şi corupţie, precum şi lipsă de imparţialitate cu efect imediat asupra reputaţiei profesionale a sistemului Ministerului Public; abordarea ineficientă a activităţilor de formare profesională în arii specifice de competenţă.

Elena Hach este procuror la Parchetul Curţii de Apel Braşov. S-a născut la 15 iunie 1972, în Braşov. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, apoi a fost consilier juridic, întrucât a refuzat un post de judecător, ulterior intrând în Baroul de Avocaţi Bucureşti. A profesat până în 1998, după care s-a mutat la Braşov, iar în perioada 2002 - 2005 a deţinut funcţia de prim-procuror delegat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov.

În iunie 2005, Elena Hach a fost numită şef al Serviciului Legislaţie şi Documentare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, fiind şi formator la Şcoala Naţională de Grefieri. În noiembrie 2007, a fost detaşată în Italia, la Roma, ca magistrat de legătură cu atribuţii în domeniul cooperării judiciare internaţionale. La întoarcerea în ţară a preluat un post de procuror la Parchetul Capitalei, ulterior fiind numită procuror la Parchetul Curţii de Apel Braşov. Ea a candidat pentru postul de reprezentant în CSM al procurorilor parchetelor curţilor de apel, poziţie câştigată de George Bălan (suspendat ca urmare a acuzaţiilor ce i-au fost aduse de DNA-n.r.). Şi candidatura ei la Inspecţia Judiciară a CSM a fost respinsă.

În proiectul său de management, procurorul Elena Hach face o trecere în revistă a datelor statistice ale Ministerului Public. Astfel, ea consemnează faptul că, în anul 2011, s-au evidenţiat 1.656.130 cauze spre soluţionare, din care au fost soluţionate 579.322 cauze, acestea reprezentând 35 la sută, 43.826 prin rechizitoriu (60.980 inculpaţi) şi 535.496 prin soluţii de netrimitere în judecată.

La capitolul "activitatea de urmărire penală" arată că s-au înregistrat 36.633 cauze soluţionate, din care 3.993 au fost soluţionate prin rechizitorii cu 8.747 inculpaţi. La sfârşitul anului 2011, au fost înregistrate 25.457 cauze nesoluţionate, din care 2.439 cu autori necunoscuţi.

Activitatea de supraveghere a cercetărilor penale a înregistrat 542.689 dosare soluţionate fiind emise rechizitorii în 39.833 cauze, faţă de 52.233 inculpaţi.
La sfârşitul anului 2011, au fost înregistrate 941.037 cauze nesoluţionate, dintre care 569.735 cu autori necunoscuţi.

La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în anul 2011, au fost înregistraţi 1.105 inculpaţi achitaţi definitiv, în creştere cu 34 la sută faţă de anul 2010, din care 674 în temeiul art. 10 lit. a-e C.proc.pen, 431 în temeiul art. 10 lit.b/1 Cpp, mai notează sursa citată.

"S-au apreciat ca imputabile procurorului 27 soluţii de achitare, ca urmare a insuficienţei probatorului administrat, deficienţelor de administrare a acestuia, prin încălcarea dispoziţiilor procedurale ori aprecierii greşite a probatoriului cu consecinţe asupra incidenţei unor cauze de înlăturare a caracterului penal al faptei. Imputabilitatea cauzelor de achitare a crescut considerabil faţă de anul 2010 (două cauze imputabile) cu o creştere de 13 ori", continuă Hach.

În ceea ce priveşte situaţia restituirilor, au fost înregistrate 78 de cauze în care instanţele de judecată au dispus aceste soluţii, în creştere faţă de anul 2010 cu 5,4 la sută.

"Imputabilitatea restituirii cauzelor a crescut de asemenea apreciabil cu 200 % faţă de anul 2010, fiind calificate ca imputabile procurorului 24 de cauze faţă de 8 în anul precedent", mai arată sursa citată.

Cauzele restiturilor imputabile au fost generate de deficienţe privind încălcarea dispoziţiilor legale privind normele de competenţă a organului de urmărire penală, deficienţe privind prezentarea materialului de urmărire penală, nerespectarea condiţiilor legale cu privire la forma şi conţinutul rechizitoriului, încălcarea dreptului la apărare, scrie procurorul Hach.

Potrivit acesteia, cele mai multe cazuri de arestaţi preventivi faţă de care s-a dispus netrimiterea în judecată s-au înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie (trei) şi la Parchetele de pe lângă Curtea de Apel Craiova (zece) Bucureşti (nouă), Suceava (cinci).

Hach propune întărirea capacităţii instituţionale a sistemului Ministerului Public prin reorganizarea sistemului, consolidarea capacităţii de reacţie a acestuia la provocarea fenomenului infracţional. Direcţia de acţiune prioritară indicată de Hach este "procurorul şi regândirea modului de acţiune al acestuia în unităţile de parchet".

"Această direcţie de acţiune prin măsurile pe care le dezvoltă îşi propune să eficientizeze resursele umane existente, să găsească noi resurse şi să le plaseze într-un mediu dotat funcţional, tehnic şi profesional în mod adecvat, în strictă concordanţă cu stringenţa cerinţei de excelenţă în Ministerul Public cât şi a cerinţelor menţinute în Mecanismul de Control şi Verificare al Comisiei Europene", mai notează sursa citaată.

Elena Hach pledează şi pentru identificarea pârghiilor necesare atragerii şi implementării proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă.

"Amendarea sistemului actual de admitere în magistratură (fac trimitere la proiectul pe care l-a susţinut în permanenţă, acela care permite absolvenţilor de facultăţi de profil accesul direct în magistratură, specializarea la faţa locului, perfect aplicabil în situaţii de criză profundă); Amendarea procedurilor de promovare în funcţii de execuţie (unificarea modalităţilor de promovare, PÎCCJ, parchete din subordine, DNA, DIICOT); Amendarea sistemului de evaluare a procurorilor; Introducerea instituţiei managerului de parchet urmând modelul managerului de instanţă, în vederea preluării sarcinilor administrative şi economice de la conducătorul parchetului", consemnează Elena Hach.

Potrivit acesteia, este importantă pregătirea procurorilor pentru instrumentarea infracţiunilor cu grad ridicat de dificultate, în special a infracţiunilor cu caracter financiar dar şi altor tipuri de infracţiuni prin sprijinirea actvităţilor de formare descentralizată, concret prin furnizarea materialelor şi a notelor de documentare, efectuarea de mese rotunde, respectiv întâlniri anuale sau semestriale la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie între factorii responsabili din Ministerul Public şi persoanele responsabile cu formarea profesională la nivel descentralizat pentru realizarea unei programe unitare de formare şi pregătire.

Totodată, ea menţionează ca prioritate şi pregătirea grefierilor în sistem descentralizat, la nivel local, regional, în domeniul informaţiilor clasificate, al circuitului documentelor, precum şi în alte domenii de interes; impulsionarea schimbului de experienţă între personalul auxiliar român şi personalul auxiliar din sistemele judiciare ale altor state prin încheierea unor protocoale pe această linie.

Proiectul depus de Hach se încheie cu o sinteză a Codului de Procedură Penală.