Elena Udrea, condamnată la 8 ani de închisoare cu executare, în prima instanţă. Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, primeşte 5 ani în dosarul privind campania din 2009

Fostul ministru Elena Udrea a fost condamnată, de Curtea de Apel Bucureşti, la opt ani de închisoare cu executare. Ea a primit pedepse cuprinse între 3 şi 6 ani, pentru două fapte de instigare la luare de mită şi cinci infracţiuni de spălare a banilor.

Curtea de Apel Bucureşti a contopit pedepsele în cazul Elenei Udrea, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani, sporită la 8 ani.

După pronunţarea sentinţei, Elena Udrea a declarat la o televiziune că este şocată şi că s-a întors în România crezând că lucrurile s-au schimbat, iar la final a avut un derapaj verbal la adresa judecătoarei. 

Fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, Ioana Băsescu, a fost condamnată, marţi, de magistraţi Curţii de Apel Bucureşti la 5 ani de închisoare, în dosarul privind campania electorală din 2009.

Ioana Băsescu a fost condamnată la 3 ani pentru instigare la delapidare, la încă 3 ani pentru instigare la spălare de bani. Contopind pedepsele, fiica preşedintelui a fost condamnată la 5 ani de închisoare în dosarul privind campania electorală din 2009.

Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, a primit o condamnare de şase ani de închisoare pentru mită.

Victor Tarhon, la data faptei preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, a fost condamnat la patru ani cu suspendare pentru luare de mită.

Dan Andronic a fost achitat. El este acuzat de DNA de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, a fost primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare pentru  delapidare.

Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De altfel, avocatul Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, a anunţat imediat după condamnare că, în opinia sa, sentinţa este „absurdă şi ieşită din limitele legii”, iar clienta sa va contesta trimiterea la închisoare, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Elena Udrea a fost trimisă în judecată de DNA pentru instigare la luare de mită şi spălarea banilor. În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală

Elena Udrea, trimisă în judecată de DNA

În iunie 2019, DNA a retrimis în judecată un dosar în care erau vizaţi Elena Udrea şi jurnalistul Dan Andronic, după ce instanţa a restituit iniţial cauza, în urma anulării unor probe (e-mailuri). În acest dosar, Udrea este acuzată de trafic de influenţă şi spălare de bani.

„La data de 24 iunie 2019, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus retrimiterea în judecată a inculpaţilor: Udrea Elena-Gabriela, membru al Guvernului la data faptelor, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi spălare a banilor; Andronic Dan-Cătălin, om de afaceri şi jurnalist, pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă”, se arată într-un comunicat al DNA.

Potrivt ursei citate, iniţial, în faza de cameră preliminară, în 11 februarie, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dispus anularea unor probe (emailuri) şi eliminarea lor de la dosar.

„În consecinţă, procurorii anticorupţie au solicitat restituirea cauzei în vederea readministrării probelor anulate, lucru pe care l-au şi făcut în contextul efectuării unei percheziţii informatice”, mai arată DNA.

Iniţial, cei doi au fost trimişi în judecată în 2017, în acest dosar.

„În cursul anului 2011, inculpata Udrea Elena Gabriela a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de 5.000.000 USD pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate (preţ şi cantitate de energie furnizată), contractele pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu SC Hidroelectrica SA. Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro; creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii”, precizau procurorii la acel moment.

Sursa citată a mai arătat că, pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea societăţii cu activitate media), Udrea ar fi preluat creanţa de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţinând unei cunoştinţe.

„Cu ocazia audierii sale ca martor, inculpatul Dan Cătălin Andronic a făcut afirmaţii mincinoase, cu privire la aspectele esenţiale ale cauzei. De exemplu, Dan Cătălin Andronic a declarat mincinos: că nu a avut cunoştinţă de împrejurarea că Elena Gabriela Udrea este beneficiara reală a creanţei amintite, care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părţi sociale, să se implice în politica editorială a unui cotidian deţinut de această societate; că îi comunica Elenei Udrea date privind situaţia financiară a cotidianului deţinut de societatea media şi indicatori de performanţă, doar pentru a se lăuda, pentru a o încunoştinţa că publicaţiei îi „merge bine”; că nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a „verifica veridicitatea” informaţiilor obţinute, mai spune DNA.