Eliberarea condiţionată şi amnistia, soluţii europene pentru supraaglomerarea din închisori

O alternativă pentru construirea de noi penitenciare pentru a diminua supraaglomerarea este reducerea numărului de deţinuţi prin reforme penale, amnistii, sau programe de eliberare înainte de termen, arată o recomandare a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei.

Urmărește
4188 afișări
Imaginea articolului Eliberarea condiţionată şi amnistia, soluţii europene pentru supraaglomerarea din închisori

Eliberarea condiţionată şi amnistia, soluţii europene pentru supraaglomerarea din închisori (Imaginea: Ovidiu Vanghelie / Mediafax Foto)

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat, în anul 1999, Recomandarea (99) 22 privind supraaglomerarea închisorilor şi inflaţia populaţiei închisorilor, încurajând limitarea utilizării de arest preventiv, în special, prin utilizarea adecvată a alternativelor. În ceea ce priveşte detenţia după condamnare, CoE a recomandat reducerea condamnarilor lungi şi prevederea măsurilor neprivative de libertate alternative pentru condamnari scurte, pentru a reduce fluxurile de intrare în penitenciare. Se încurajează utilizarea de eliberare condiţionata ca fiind una dintre măsurile alternative mai eficiente.

În acelaşi timp, Cartea Albă privind suprapopularea închisorilor, emisă de Comitetul European de Criminalitate al Consiliului Europei în 2016, prevede că este necesară construirea de penitenciare noi, cele deja existente fiind vechi, iar condiţiile nefavorabile. Cartea albă evidenţiază cauzele supraaglomerării închisorilor şi propune soluţii pentru reducerea acesteia. Recomandări privind reducerea suprapopulării închisorilor au fost, de asemenea, elaborate de către Oficiul ONU pentru Droguri şi Criminalitate.

Una dintre soluţiile propuse la nivel european pentru reducerea supraaglomerării în închisori este o mai bună utilizare a alternativelor non-privative de libertate şi accelerarea proceselor, arestul preventiv având un mare impact asurpa supraaglomerării în penitenciare.

Un studiu realizat recent de Fair Trials International în ceea ce priveşte detenţia şi alternativele pre-proces arată rezultate îngrijorătoare, în multe state membre ale Uniunii Europene fiind preferată detenţia. Au fost însă evidenţiate şi bune practici aplicate în închisorile din anumite state.

Observatorul european al închisorilor a efectuat, în anul 2013, două studii asupra condiţiilor de detenţie din Europa, dar şi o selecţie de bune practici a managementului penitenciarului, fiind evidenţiate, între alte probleme, serviciile medicale sub standarde şi faptul că femeile aflate în detenţie sunt adesea ţinute în condiţii improprii, cu acces limitat la activităţi profesionale şi educaţionale sau servicii de sănătate.

"Standardele de igienă sunt deseori încălcate, deoarece accesul la duşuri nu este garantat întotdeauna, apa caldă poate să nu fie disponibilă, iar instalaţiile sanitare de multe ori nu permit nicio intimitate. Mai mult decât atât, deţinuţii nu pot primi articole de toaletă de care au nevoie să se spele. Serviciile de asistenţă medicală, de asemenea, tind să fie sub standard, şi sunt adesea furnizate de către diferite autorităţi decât cele responsabile pentru publicul larg", se arată în document.

În urma îngrijorărilor cu privire la asistenţa medicală din penitenciare, s-a acordat o mai mare atenţie tratamentului şi prevenirii anumitor boli contagioase, inclusiv HIV/SIDA, cât şi tratamentului consumatorilor de droguri în penitenciare, în cazul în care ratele de consum de droguri sunt mult mai mari decât în rândul populaţiei generale.

Studiile arată că instruirea personalului penitenciar este esenţială pentru a fi asigurate condiţii bune de detenţie în închisori, mai multe manuale de instruire a personalului fiind dezvoltate în acest scop. Consiliul Europei a emis o recomandare privind Codul european de etică pentru personalul închisorii şi organizează în mod regulat Conferinţe pentru Directorii Administraţiei Penitenciare, în cadrul cărora se poate face schimb de informaţii şi bune practici.

Potrivit sursei citate, "reglementari au fost, de asemenea, dezvoltate în ceea ce priveşte femeile din închisori, deoarece cercetările au evidenţiat impactul negativ al detenţiei asupra femeilor. Femeile ar trebui să se bucure de acces egal la servicii ca şi bărbaţii, dar acestea sunt adesea deţinute în închisori improprii, cu acces limitat, în cazul în care există acces, la activităţile profesionale şi educaţionale, la un loc de muncă, sau la serviciile de sănătate adaptate la nevoile lor. Ele sunt, de asemenea, deţinute de cele mai multe ori la un nivel de securitate mai ridicat decât este necesar. Parlamentul European a abordat situaţia femeilor din închisori şi impactul asupra copiilor deţinuţilor în rezoluţia sa din 2008 cu privire la aceast subiect. Cercetările arată că pedeapsa cu închisoarea unui părinte poate avea un impact negativ asupra copiilor lui, şi, prin urmare, programe specifice ar trebui să fie proiectate pentru a reduce acest impact."

Totodată, studiile scot în evidenţă faptul că detenţia este deosebit de dăunătoare pentru persoanele cu dizabilităţi mintale, condiţiile de sănătate mintală fiind mai proaste în rândul deţinuţilor decât în comunitate mai largă, iar ratele de suicid sunt mai mari.

În ceea ce priveşte deţinuţii străini, conform datelor CoE pentru 2014, în medie, peste 20 la sută din deţinuţii din toată Europa sunt străini, cercetările arătând că aceştia sunt mai des supuşi arestului preventiv, deoarece sunt mai uşor consideraţi cu risc de sustragere. În unele ţări, ei pot fi excluşi de la aplicarea măsurilor alternative din cauza lipsei unei adrese de domiciliu permanentă.

Pentru deţinuţii cu condamnări pe termen lung sau pe viaţă există reguli şi recomandări specifice, abolirea pedepsei cu moartea în Europa ducând la o creştere a condamnărilor pe viaţă sau pe termen lung. Studiile arată că în 2014, în închisorile din întreaga Uniune Europeană existau o jumătate de milion de deţinuţi, incluzând atât persoanele condamnate, cu executarea pedepsei definitive, cât şi persoane acuzate de săvârşirea unei infracţiuni.

Studiile au evidenţiat şi o serie de bune practici în penitenciare, precum schema de vizite asistate în Anglia şi Ţara Galilor (care oferă asistenţă financiară rudelor apropiate deţinuţilor care le vizitează, asigurând astfel o mai bună respectare a dreptului de a întreţine contacte cu familiile), construirea de zone de vizitare separate pentru membrii familiei (asigurând o intimitate deplină) în Franţa, înfiinţarea de centre universitare de închisoare în Polonia şi Italia şi înfiinţarea secţiilor de votare în penitenciare, pentru a se asigura respectarea dreptului de vot al deţinuţilor, în Polonia.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici