Eliberarea omului de afaceri Ilie Carabulea, amânată pentru că procurorii au depus recurs

Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Aiud, Nicoleta Mătărângă, a declarat luni că procurorii DNA Alba Iulia au informat că au atacat cu recurs decizia de eliberare condiţionată a omului de afaceri Ilie Carabulea.

Mătărângă a spus că Ilie Carabulea rămâne în detenţie cel puţin până când instanţa va soluţiona recursul, iar în cazul în care va respinge calea de atac a procurorilor anticorupţie, acesta va fi pus în libertate.

Ilie Carabulea urma să fie eliberat din penitenciar marţi, dacă procurorii nu atacau decizia de eliberare condiţionată.

Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Aiud, Nicoleta Mătărângă, declara vineri că omul de afaceri Ilie Carabulea, care ispăşeşte o pedeapsă de un an şi şase luni de închisoare în cadrul penitenciarului, ar putea fi eliberat din detenţie marţi, pentru că instanţa a admis cererea de eliberare condiţionată a acestuia.

Nicoleta Mătărângă spunea că solicitarea de eliberare condiţionată a fost înaintată de Comisia de Eliberare Condiţionată a Penitenciarului Aiud în momentul în care a constatat că Ilie Carabulea îndeplineşte condiţiile impuse, precizând că în astfel de cazuri nu se impune cererea deţinutului.

Mătărângă a adăugat că Judecătoria Aiud a comunicat vineri penitenciarului că a admis cererea, decizia putând fi atacată cu recurs în trei zile de la comunicare.

Ea spunea că solicitarea a fost făcută de comisia de specialitate a penitenciarului pentru că Ilie Carabulea are peste 60 de ani şi, potrivit legii, beneficiază de reducerea pedepsei privative de libertate dacă a ispăşit o treime din condamnare.

În cazul lui Carabulea, din treimea pedepsei pe care trebuia să o execute s-au scăzut şi zilele calculate pentru munca prestată în cadrul penitenciarului.

"A lucrat ca bibliotecar la biblioteca penitenciarului şi, participând la activităţi lucrative, i s-au mai scăzut zile din pedeapsă. A desfăşurat o muncă normală de bibliotecar, a inventariat cărţile, a întocmit fişe şi a eliberat cărţi deţinuţilor", preciza purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Aiud.

Potrivit acestuia, pentru eliberarea condiţionată din penitenciar Ilie Carabulea a trebuit să îndeplinească, pe lângă executarea unei treimi din pedeapsă, şi alte condiţi, precum să participe la activităţile lucrative şi educative, să nu fi fost sancţionat disciplinar şi să aibă o bună purtare.

Omul de afaceri Ilie Carabulea a demisionat, în 26 aprilie, din funcţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Băncii Carpatica (BCC), după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită.

El a fost judecat, în calitate de asociat şi administrator al unor companii din cadrul Atlassib Holding Sibiu, pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă, alături de Sebastian Dumitru Cârstea - director la Liceul Carol I din Sibiu şi Mihaela Izabela Cârstea, acuzaţi de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, complicitate la infracţiunea de dare de mită, şi alături de Nicolae Boţa, acuzat de dare de mită.

Potrivit rechizitoriului, în septembrie 2010, Florin Apostu, la acea dată şef al Parchetului Judecătoriei Sibiu, a primit de la Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 de lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii, lăsându-l să creadă că are influenţă asupra procurorului general al României. Revizia a fost facturată între Star Motors Sibiu şi Atlassib Sibiu, ambele fiind firmele lui Carabulea.

În perioada 2006-octombrie 2010, Apostu a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme marca Audi A8 şi VW Passat achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar între Atlassib Leasing IFN şi Intermedia, ambele societăţi fiind membre ale holdingului Atlassib, condus de Ilie Carabulea. Cele două societăţi au achitat, pentru Florin Apostu, TVA aferentă acestora şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea. În aceste dosare, Apostu a dat soluţii şi a verificat soluţiile date de procurorii subordonaţi, se arăta în rechizitoriu.

În cursul anilor 2006, 2007, 2008 şi 2009, pentru a crea o aparenţă de legalitate a utilizării autoturismelor, Apostu a consemnat în declaraţiile de avere că le utilizează în baza unor contracte de leasing.