Imagini noi de la cascada Bigăr realizate cu o dronă. Reprezentanţii Romsilva: „Nu micşorarea debitului ar fi dus la prăbuşire” VIDEO

Săptămâna trecută un perete al cascadei Bigăr s-a surpat, probabil, din cauze naturale. Imediat după acest eveniment, mai mulţi activişti au spus că o lucrare de captare parţială a izvorului Bigăr, realizată acum 33 de ani, ar fi cauzat surparea peretelui cascadei.

„În aceste imagini aeriene filmate acum câteva zile puteţi observa că păstrăvăria Valea Miniş se află la o distanţă apreciabilă de cascada Bigăr, la circa un kilometru distanţă”, au scris pe Facebook, reprezentanţii Romsilva.

Potrivt Romsilva, „Păstrăvăria Valea Miniş a fost construită în anii 1986 – 1988, cu 12 ani înainte de înfiinţarea Parcului Naţional Cheile Nerei Beuşniţa, iar tot atunci a fost realizată şi lucrarea de captare parţială a izvorului Bigăr, de atunci nefiind realizate alte intervenţii şi lucrări. Păstrăvăria Valea Miniş se află în Zona de Dezvoltare Durabilă a Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, unde aceste activităţi sunt permise, iar păstrăvăria are toate avizele şi autorizaţiile necesare. În acest video este inserată şi o hartă cu zonarea internă a parcului, unde se poate observa poziţionarea păstrăvăriei”.

Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de muşchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de muşchi, care se regenerează cu noi straturi de muşchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip creşte permanent în dimensiuni.

Practic, Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate şi volum şi a cedat sub propria greutate, susţin specialiştii companiei care administrează rezervaţiile naturale ale statului.

„Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micşorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei”, mai spun cei de la Romsilva.

O cascadă de acelaşi tip, cascada Moceriş, tot din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut, precizează Romsilva.