Potrivit proiectului, persoanele care au suferit astfel de condamnări ar urma să poată cere să le fie acordate despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărârea de condamnare.
Potrivit textului adoptat de senatori, după decesul persoanelor care au suferit condamnări, soţii sau descendenţii acestora până la gradul al II-lea, inclusiv, se pot adresa cu solicitări similare instanţei.
De drepturi similare ar urma să beneficieze şi cei care au fost supuşi unor măsuri administrative cu caracter politic.
Potrivit proiectului de lege, constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată în perioada menţionată pentru fapte săvârşite înainte de data de 6 martie 1945 sau după acestă dată şi care au avut drept scop împotrivirea faţă de regimul totalitar instaurat la acea dată.
Proiectul de lege privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora pronunţate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 a fost adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată, deşi preşedinţii ambelor comisii sesizate în fond, Comisia juridică şi Comisia pentru drepturile omului, Norica Nicolai şi Gyorgy Frunda, au susţinut că Senatul trebuie să se pronunţe în privinţa acestui act normativ în calitate de Cameră decizională.
Până la votul dat la acest proiect de lege, nici Frunda şi nici Nicolai nu au mai anunţat în plen dacă Senatul este Cameră decizională pentru acest act normativ, acesta fiind, în final, adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.