Că să înţelegem cum a cuprins virusul pestei porcine africane (PPA) să cuprindă o jumătate de ţară, ne-am dus la sursă, în judeţul Tulcea. Şi oricât s-ar gândi românul la cauzele ”oculte” ale epidemiei, când ajungi la faţa locului, înţelegi că inconştienţa, nepăsarea sau delăsarea autorităţilor nu mai au nevoie de intervenţii ”din afară”.
Avertismente au fost. SRI informa încă din 2016 despre riscul apariţiei unei epidemii de PPA. Premierul, guvernul şi ANSVSA au fost atenţionaţi. În iulie 2017, un prim focar a apărut într-o gospodărie de la marginea oraşului Satu Mare, unde se bănuieşte că virusul a fost adus prin intermediul unor produse de origine animală contaminate, provenite din Ucraina. Porcii au fost imediat sacrificaţi şi incineraţi, iar ANSVSA a informat structurile abilitate din ţară, Uniunea Europeană, precum şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor despre focar.
În septembrie 2017, autorităţile au primit de la Comisia Europeană raportul unui audit efectuat in perioada 25 ianuarie – 2 februarie în România. Conculziile erau îngrijorătoare: măsurile de prevenire în gospodăriile oamenilor nu erau aplicate decât DUPĂ confirmarea apariţiei virusului, iar ineficienţa programului de supraveghere pasivă a mistreţilor risca să întârzie depistarea acestuia. Nivelul redus de biosecuritate al numeroaselor exploataţii nonprofesionale era considerat cel mai vulnerabil punct de introducere a infecţiei la porcii domestici.
Citiţi continuarea aici.