Epidemiile grave care ameninţă GOSPODĂRIILE în România, pe lângă Pesta porcină şi Tuta Absolută, şi cum se pot preveni. Sinteza comunicărilor oficiale realizată de Mediafax

Conform Codului Animalelor Terestre al OIE, o ţară infectată şi care desfăşoară activităţi de eradicare îşi poate recăpăta statutul de „liberă de boală” după trei ani de la eradicarea ultimului focar, ceea ce reprezintă pierderi economice importante pentru operatorii economici crescători de bovine.

Potrivit Planului de contingenţă al României şi Manualului operaţional pentru boala dermatoza nodulară contagioasă (virotică) a bovinelor, publicat de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) în martie 2017, măsurile de control trebuie axate asupra tuturor speciilor de animale susceptibile, toate animalele pasibile de contact fiind sacrificate la faţa locului sau, în circumstanţe excepţionale, în cel mai apropiat loc adecvat.

În prezent, boala nu evoluează pe teritoriul României, însă în 2016 au fost luate măsuri de prevenire, în Bulgaria fiind confirmate mai multe cazuri.

Tot în sectorul rumegătoarelor, însă de categorie mică, se regăseşte Pesta Micilor Rumegătoare.

Virusul a fost depistat în Bulgaria la data de 23 iunie 2018 şi este o boală virală gravă, care nu afectează omul, dar afectează rumegătoarele mici, respectiv ovinele şi caprinele, iar boala se transmite în principal prin contact direct.

„Mortalitatea în cazul animalelelor infectate poate ajunge la 70%. Este o boală infectocontagioasă, de natură virotică, întâlnită la capre şi oi, cu caracter endemicoepidemic şi evoluţie supraacută sau acută, caracterizată clinic prin febră, tulburări digestive şi respiratorii, iar morfopatologic prin necroze, eroziuni şi ulcere la nivelul mucoasei digestive şi a căilor respiratorii”, a anunţat ANSVSA.

Molima nu evoluează pe teritoriul României, însă autorităţile sanitar-veterinare au dispus măsuri de prevenire, convocând o întâlnire de lucru a experţilor pentru Pesta Micilor Rumegătoare, în 29 şi 30 august, ca urmare a apariţiei bolii în Bulgaria şi a potenţialului risc la care este expusă ţara noastră.

ANSVSA a întreprins acţiuni de prevenire a introducerii virusului acesti boli în România: a transmis în teritoriu note de serviciu, care s-au concretizat prin organizarea de întâlniri cu părţile implicate şi interesate, care au vizat:
- informarea medicilor veterinari cu atribuţii specifice, a operatorilor economici şi a tuturor persoanelor implicate în activitatea de comerţ cu rumegătoare din Bulgaria sau cu rumegătoare care tranzitează Bulgaria;
- intensificarea acţiunilor de supraveghere pasivă, în special în judeţele din sudul ţării;
- instruirea medicilor veterinari cu privire la recunoaşterea semnelor clinice de boală în conformitate cu specificaţiile Organizaţiei Mondiale de Sănătate Animală (OIE);
- întărirea controalelor în punctele de trecere la frontieră în ceea ce priveşte transporturile de rumegătoare din Bulgaria şi Turcia, având în vedere că ultimele animalele la care s-a confirmat boala nu prezentau semne clinice, confirmarea făcându-se în baza investigaţiilor de laborator.

Cât despre pesta pocină africană, prezentă în România din 31 iulie 2017, ultima raportare oficială arată că virusul s-a răspândit în 207 localităţi din 12 judeţe, cumulând un număr total de 898 de focare şi 57 de cazuri la mistreţi, iar la nivel naţional au fost sacrificaţi 232.722 de porci.

De la data confirmării prezenţei virusului în ţara noastră, boala evoluează în două zone geografice - nord-vest şi sud-est.

Pentru a proteja porcii din exploataţii de această boală, ANSVSA recomandă:
- nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă; este recomandat chiar ca, pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustică;
- creşteţi porcii doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini de curtea dumneavoastră, cu porci mistreţi sau cu alţi proprietari de porci domestici;
- nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc gătită în familie;
- dacă există vânători în familie, care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;
- nu scoateţi scroafele sau vierii din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie;
- nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar-veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;
- nu folosiţi în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi.

Pesta porcină africană nu atacă omul, însă toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de lege.