Episcopul de Giurgiu, PS Ambrozie, la Putna: Nu se poate construi moschee în ţara voievozilor

Mii de persoane au asistat, sâmbătă, la Mănăstirea Putna, la Liturghia oficiată de PS Ambrozie, episcopul de Giurgiu, împreună cu mai mulţi episcopi din Ucraina şi Republica Moldova, dar şi cu un sobor de peste 50 de preoţi.

În cuvântul său, PS Ambrozie a criticat aprobarea construirii unei mari moschei în Bucureşti, dar şi prevederi din legea 217/2015, privind interzicerea cultului persoanelor vinovate de genocid.

"E o mare povară să duci neamul pe umerii tăi, spunea părintele Iustin Pârvu. Pe unii îi lasă genunchii", a spus PS Ambrozie, care a adăugat că unii s-au operat la genunchi.

"Bine ar fi să nu ne lase mintea, cugetul nostru românesc. Nu se poate construi moschee în ţara voievozilor", a continuat el.

El a arătat că există moschee în Parcul Carol, că este o foarte frumoasă moschee în Constanţa, există Consiliul Consultativ al Cultelor la care, prin rotaţie, fiecare cult recunoscut preia preşedinţia.

Totodată, PS Ambrozie a spus că "nu se poate să se scoată legi noaptea împotriva propriului popor".

"Nu se poate să condamni intelectualitatea românească care a pătimit atât de mult şi despre care Petre Ţuţea spunea că nu poate descrie atrocităţile petrecute în temniţele şi închisorile româneşti pentru reeducare. (...) Nu putem să repetăm istoria pentru nişte epigoni", a spus PS Ambrozie.

Ierarhul s-a întrebat cine condamnă astăzi Gulagul, deportările de orice fel, cele din îndepărtata Siberie, "unde copiii se jucau cu craniile părinţilor morţi", sau deportările din Bărăgan.

La slujba oficiată la Mănăstirea Putna au participat şi comisarul european Corina Creţu, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, senatorii PSD de Suceava Ovidiu Donţu şi Neculai Bereanu, dar şi secretarul general al PNL, senatorul de Suceava Gheorghe Flutur şi vicepreşedintele PNL pentru regiunea nord-est, deputatul de Suceava Ioan Bălan.

Mănăstirea Putna, ctitorită de Ştefan cel Mare, care este înmormântat aici, are ca hram istoric Adormirea Maicii Domnului, iar din anul 2010, prin decizia PF Daniel, Patriarhul BOR, s-a decis ca al doilea hram al mănăstirii să fie în 2 iulie, când este pomenit Ştefan cel Mare, trecut în rândul sfinţilor în anul 1992.

Muftiatul Cultului Musulman din România a primit în concesiune, pe o durată de 49 de ani, un teren de 11.295 de metri pătraţi situat pe bulevardul Expoziţiei nr. 22-30, Sector 1, pentru construcţia unei moschei, protocolul fiind semnat la sfârşitul lunii iulie.

Terenul de peste 11.000 de metri pătraţi, de lângă Romexpo, cu o valoare estimată la patru milioane de euro, pentru construirea unei moschei cu o capacitate de 2.000 de persoane, a fost dat în concesiune Muftiatului Musulman Cultural la sfârşitul lunii mai, prin hotărâre de Guvern. Singura condiţie pe care a impus-o Guvernul a fost ca lucrările de construcţie a moscheii să înceapă în trei ani.

Patriarhia Română a fost informată încă din 2005 despre construirea în România a unui lăcaş de cult pentru comunitatea musulmană şi nu are nimic împotriva ridicării moscheii, dar aşteaptă să primească un teren în Istanbul, unde să fie construit un centru de pelerinaj, cu capelă.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica, declara că trebuie respectat principiul reciprocităţii şi Biserica Ortodoxă Română să primească un teren în Istanbul, în condiţii similare celor în care a fost acordat terenul din Bucureşti pentru comunitatea musulmană.

"Încă din 2005, Patriarhia Română a fost informată de către autorităţi în legătură cu construirea, în România, a unui lăcaş de cult pentru comunitatea musulmană. Patriarhia Română a spus, încă de atunci, că nu are nimic împotrivă pentru construirea lăcaşului de cult, dar că trebuie respectat principiul reciprocităţii, respectiv să primească un teren în Istanbul, în condiţii similare", spunea părintele Constantin Stoica.

La sfârşitul lunii iulie, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea 217/2015, iniţiată de Crin Antonescu, George Scutaru şi Andrei Gerea, care completează şi modifică Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Printre noutăţile introduse de lege era referirea la legionari, dar şi cea privind persoanele condamnate pentru genocid.