ERATĂ/ DNA a închis dosarul penal împotriva lui Robert Negoiţă, în care-l acuzase de un prejudiciu de 77,1 milioane de lei

În ştirea publicată miercuri, 5 august, la ora 15.35, cu titlul "Exclusiv: DNA a închis şi al doilea dosar penal împotriva lui Robert Negoiţă, în care-l acuzase de un prejudiciu de 77,1 milioane de lei" s-a strecurat o eroare. Dosarul deschis de DNA în februarie  2016 şi închis ulterior era pe numele lui Liviu Negoiţă, fost primar al Sectorului 3, actualul primar, Robert Negoiţă având doar un singur dosar deschis de DNA, în aprilie 2016. Reluăm ştirea în forma corectă: 

Sorina Matei

În aprilie 2016, Secţia a II-a a DNA, sub mandatul Laurei Codruţa Kovesi, a deschis un dosar penal împotriva primarului Sectorului 3, Robert Sorin Negoiţă, acuzat de evaziune fiscală în formă continuată.

DNA susţinea că „în perioada 2005- 2009, prin folosirea resurselor societăţilor pe care le administra, suspectul Negoiţă Robert Sorin a construit trei ansambluri rezidenţiale compuse din imobile de locuit şi locuri de parcare şi a vândut, în nume propriu, un număr de 1.250 din aceste imobile, ascunzând activitatea economică desfăşurată prin neînregistrarea ca persoană impozabilă în scopuri de TVA, nedeclararea şi neachitarea către bugetul de stat a TVA în valoare de 77.148.021 lei.”

„Concret, s-a stabilit că, în perioada 2005 – 2009, suspectul Negoiţă Robert Sorin a construit, în vederea vânzării, trei ansambluri rezidenţiale formate din vile şi blocuri de locuinţe şi locuri de parcare, situate în Bucureşti, în oraşul Voluntari şi oraşul Popeşti Leordeni. Începând din luna decembrie 2005, Negoiţă Robert Sorin a început vânzarea imobilelor pe măsura finalizării acestora, fără a declara organelor fiscale teritoriale activitatea economică desfăşurată şi fără a achita obligaţiile fiscale ce-i reveneau.

În perioada 10.01.2006 – 13.07.2009, acesta a efectuat un număr de 1.250 de tranzacţii imobiliare, constând în vânzări de construcţii şi teren aferent construcţiilor, activităţi din care a obţinut venituri în sumă de 364.714.645 lei. Având în vedere că Negoiţă Robert Sorin a luat măsuri active de comercializare a locuinţelor construite în cele trei ansambluri rezidenţiale prin mijloace similare unui prestator de servicii sau comerciant, activitatea pe care a desfăşurat-o este calificată ca activitate economică, pentru care exista obligaţia plătirii de TVA către buget.

Pentru a evita plata obligaţiilor fiscale aferente veniturilor realizate, Negoiţă Robert Sorin a folosit un procedeu ingenios prin care cheltuielile cu realizarea imobilelor, în nume propriu, au fost evidenţiate contabil şi declarate fiscal de societăţile pe care le administra, însă veniturile nu au fost evidenţiate.

Prin urmare, raportat la cele trei ansambluri rezidenţiale, Negoiţă Robert Sorin nu a declarat activitatea economică prestată ca persoană impozabilă în scopuri de TVA. Astfel, deşi imobilele „scriptic” au fost edificate de persoana fizică Negoiţă Robert Sorin, după finalizare, acestea au fost prezentate, la toate târgurile imobiliare, drept ansamblurile rezidenţiale aparţinând unei din societăţile la care acesta era acţionar.

Prin activităţile anterior descrise, prejudiciul total adus bugetului de stat este estimat la 77.148.021 lei şi reprezintă TVA de la care Negoiţă Robert Sorin s-a sustras prin ascunderea activităţii economice derulate în nume propriu, în perioada 2005 – 2009”, arăta DNA.

Astăzi, ca răspuns la o solicitare în baza legii 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, DNA arată că după 4 ani, a clasat acest dosar împotriva lui Robert Negoiţă, pe motiv că „fapta nu există”. DNA arată că a greşit când l-a acuzat pe Negoiţă, necunoscând toate prevederile legale legate de TVA şi existenţa unei infracţiuni de evaziune fiscală.

„În cazul în care o persoană fizică nu se înregistrează ca plătitor de TVA, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul de faţă, existenţa infracţiunii de evaziune fiscală se reţine doar atunci când există un element fraudulos din care să rezulte intenţia suspectului de a ascunde bunul  sau sursa impozabilă.

Astfel, în prezenta cauză, după administrarea probatoriului, a rezultat că bunul (cele 1.250 de imobile edificate) nu a fost ascuns, atât timp cât acesta exista înregistrat în evidenţele oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară şi respectiv în evidenţele  administraţiilor fiscale.

De asemenea, nici sursa impozabilă nu a fost ascunsă, având în vedere că pentru tranzacţiile imobiliare în discuţie a existat un impozit datorat  bugetului de stat, calculat şi vărsat cu ocazia încheierii contractelor de vânzare cumpărare aferente acestor imobile.

În concluzie, caracterul public al actelor încheiate de persoana respectivă în legătură cu autorizarea/recepţia/înregistrarea, în cărţile funciare şi la administraţiile financiare, a acestor construcţii şi ulterior încheierea contractelor de vânzare-cumpărare, exclud existenţa vreunui element fraudulos”, comunică astăzi DNA.