Eşecurile sentimentale şi singurătatea, cauzele sinuciderilor la elevi şi studenţi

Bogdan Nemeş, membru al Alianţei Române de Prevenţie a Suicidului (ARPS), a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că o treime dintre adolescenţi şi tineri primesc informaţii despre suicid din mass-media, iar de aceea ar trebui ca presa românească să ţină cont de recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind evitarea furnizării detaliilor despre metode de suicid.

"O cercetare a ARPS arată că principalele cauze care determină suicidul în rândul elevilor şi al studenţilor din România sunt eşecurile sentimentale şi singurătatea, urmate de imaturitate. Datele culese la nivel naţional relevă şi faptul că 30 la sută dintre elevi şi 33 la sută dintre studenţi îşi iau informaţii despre suicid din mass-media şi de aceea ar trebui ca presa românească să ţină cont de recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi să evite furnizarea detaliilor despre metode de suicid", a spus Nemeş.

Preşedintele ARPS, Doina Cosman, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că "sinuciderea Mădălinei Manole, prezentată incorect în mass-media", a dus la înregistrarea ulterioară a trei cazuri de suicid în rândul tinerilor, din care unul a avut la bază ingerarea de Furadan.

"După sinuciderea Mădălinei Manole, care a fost reflectată incorect în presă, au fost înregistrate trei cazuri de sinucidere în rândul unor tineri din Bucureşti şi Ilfov. În Asia se restricţionează accesul la pesticide pentru a limita sinuciderile şi s-au distribuit sute de mii de cutii de metal cu lacăt unde să se depoziteze pesticidele, mai ales în mediul rural. În România, în schimb, presa a prezentat pe larg efectele Furadanului, despre cât de sigură e această metodă pentru a-ţi lua viaţa. Cred că, în cazul Mădălinei Manole, mass-media a întrecut măsura", a precizat Cosman.

Preşedintele APRS a subliniat că în presă nu ar trebui să se folosească termeni precum "tentativă reuşită/ nereuşită de suicid" sau "victimă a suicidului".

Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului (ARPS) se va adresa Guvernului şi va cere elaborarea unui program naţional şi a unei strategii de prevenire a suicidului, în condiţiile în care România a fost notificată de OMS pentru că nu are o astfel de strategie.

"Cele mai bune strategii naţionale anti-suicid le au ţările scandinave şi cele baltice, dar sunt şi state precum România, Rusia, Bulgaria, Albania, Moldova care nu au astfel de strategii. Vom cere Guvernului elaborarea unui asemenea document, extrem de important", a precizat Cosman.

Potrivit statisticilor OMS, România se află pe locul 24 la nivel european din punctul de vedere al ratei sinuciderilor, cu 12-13 sinucideri la 100.000 de locuitori.

Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului (ARPS) a organizat, sâmbătă, la Cluj-Napoca, o conferinţă cu titlul "Prevenirea comportamentului suicidar la adolescenţi", pentru a marca Ziua Mondială de Prevenţie a Suicidului.