Este gelul dezinfectant mai eficient decât spălatul pe mâini?

Gelul dezinfectant nu este nou. În 1966, Lupe Hernandez, o asistentă studentă din Bakersfield, California, a brevetat un gel pe bază de alcool pentru curăţatul mâinilor în absenţa instalaţiilor de spălare a mâinilor. Dar produsul a devenit popular abia în 2009, când a izbucnit pandemia de gripă porcină H1N1. În acel an, vânzările de geluri şi şerveţele antibacteriene au crescut cu peste 70% în şase luni. Până în 2010, micile sticluţe s-au răspândit peste tot - Din magazine în aeroporturi şi până la comercianţii online.

Experţii în igienă spun că pentru a ucide majoritatea virusurilor, un gel de mîini trebuie să conţină cel puţin 60% alcool (majoritatea conţin 60-95%). Pentru cei cu piele sensibilă, există acum opţiuni care nu conţin alcool. Timp de zeci de ani, au existat şi versiuni realizate cu un alt agent antibacterian puternic, triclosanul. Dar cercetările au descoperit că triclosanul poate afecta sistemul endocrin al organismului, iar Administraţia SUA pentru Alimente şi Droguri a interzis utilizarea sa în produsele de igienă la sfârşitul anului 2017.

Sally Bloomfield, profesor la London School of Igiene and Tropical Medicine, spune că virusurile sunt mult mai rezistente la dezinfectanţi decât bacteriile. Din fericire, spune ea, coronavirusul are un înveliş pe care alcoolul îl poate ataca, eliminând astfel ameninţarea. (Norovirusul şi rinovirusul, în schimb, nu).

Dar elementul cheie este momentul în care este folosit dezinfectantul. Covid-19 este o boală nouă, aşa că nimeni nu ştie exact cum se răspândeşte. Conform autorităţilor, probabil se răspândeşte de la o persoană la alta prin fluidele eliminate prin tuse şi este foarte puţin probabil să fie transmisă prin obiecte, pachete sau alimente.

Sfatul lui Bloomfield este să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun - sau, dacă acest lucru nu este posibil, să folosiţi gel de mână - într-un „loc sigur”, acasă, la birou sau la locul de muncă, în tren sau în avion, de exemplu. Evitaţi să atingeţi orice nu trebuie să atingeţi şi fiţi atenţi la ceea ce atingeţi - cum ar fi mânerele uşilor şi barele autobuzului - şi dacă nu puteţi spăla mâinile sau utilizaţi gel după intrarea în contact cu lucrurile, nu vă atingeţi faţa.

Cea mai bună opţiune sunt săpunul şi apa. Conform unui studiu din anul 2019 realizat de Societatea Americană pentru Microbiologie, utilizarea apei şi a săpunului pentru spălarea mâinilor este mai eficientă decât un strat de gel.

Săpunul are proprietăţi antibacteriene uşoare, dar nu ucide viruşii. Dar îndepărtează murdăria, astfel încât sfatul este spălarea temeinică a mâinilor, clătirea timp de 20 de secunde pentru eliminarea oricăror viruşi, urmată de uscarea cu un prosop de unică folosinţă, folosit apoi pentru a opri robinetul.

Poate părea contra-intuitiv, dar un studiu publicat în revista medicală Mayo Clinic Proceedings din 2012 a concluzionat că, din punct de vedere al igienei prosoapele de hârtie sunt superioare uscătoarelor de aer. Acest lucru se datorează faptului că prosoapele usucă mâinile mai rapid şi mai amănunţit decât o aparatele cu aer cald.

Nu trebuie făcut exces de gel bacterian. Un purtător de cuvânt al companiei de produse chimice Kao Corporation, citat de The Guardian, a spus că prea mult gel de mâini poate provoca iritaţii şi sensibilitatea pielii, prin uscarea acesteia şi eliminarea uleiurilor naturale, iar pielea deteriorată creşte vulnerabilitatea la infecţie.