Video #euprimar Centura Capitalei, drumul suspinelor care duce încet, dar sigur, către Lumea a treia. EXPERIMENTUL realizat de Mediafax pe cei 72 de km de şosea

În următoarea perioadă, campania #euprimar vă va prezenta situaţia necosmetizată din oraşele României.

Reporterii Gândul şi MEDIAFAX au realizat recent un experiment pe Centura Capitalei, pe care au parcurs-o în totalitate, cu plecare la o oră de vârf.

Rezultatul: şoseaua de 72 de kilometri poate fi înconjurată în 2 ore şi 45 de minute, ceea ce rezultă o viteză medie de sub 30 de kilometri pe oră.

Punctul de plecare a fost cel din Militari, de la Autostrada Bucureşti – Piteşti, iar sensul de mers a fost spre sud. Ora de plecare a fost 8:30, într-o zi de miercuri.

La nici două minute de la plecare, a început calvarul. Coada de la Domneşti se întindea pe aproape 3 kilometri şi nu mai avea mult până când se unea cu breteaua de la A1. Timpul parcurs până la intersecţia de la Domneşti a fost de 30 de minute. Culmea, este destul de puţin în comparaţie cu alte zile, aşa cum spun mulţi şoferi care parcurg Centura zilnic.

Trecerea de la Domneşti este cel mai dificil punct de pe Centură. Şoseaua se intersectează cu Prelungirea Ghencea – arteră extrem de aglomerată, dar care are prioritate, astfel că pe ambele sensuri de pe centură şoferii trebuie să cedeze. Ca atare, intersecţia are nevoie urgentă de un pasaj, investiţie care, teoretic, este în desfăşurare, aşa cum promitea, recent, ministrul Răzvan Cuc, într-o vizită „inopinată” la faţa locului. Practic, pe teren nu lucrează nimeni, aşa cum se poate vedea şi din imaginile surprinse de echipa nostră.

Explicaţia CNAIR:
„Deocamdată au terminat de forat coloanele, structura stâlpilor, şi în acest moment sunt în cele 28 de zile pentru testele de compresiune ale coloanelor. Conform normativelor, ele trebuie să stea 28 de zile să se întărescă betonul, apoi să facă testul, să vadă dacă rezistă sau dacă nu rezistă. Dar rezistă, vă daţi seama”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Pasajul ar trebui să fie gata în 2021, iar o bună parte din exproprieri au fost realizate. Proiectul a fost însă reconfigurat, la solicitarea Primăriei Capitalei.

„În ceea ce priveşte exproprierile, s-au realizat aproape toate, pentru pasajul iniţial. Acum trebuie realizate exproprierile pentru restul de pasaj, pentru că a fost reconfigurat, după ce Primăria Capitalei a cerut montarea tramvaiului pe Prelungirea Ghencea. În curând se va rezolva şi problema exproprierilor de aici”, mai explică Şerbănescu.

După pasajul de la Domneşti, următorul pas dificil este intersecţia de la Berceni, traversată la ora 9:25. Pe celălalt sens, coada era mult mai mare, iar şoferii, strângeau din dinţi şi înjurau, ca în fiecare dimineaţă.

Calvarul s-a reluat la scurt timp după trecerea de la Berceni, unde a început coada de la Popeşti Leordeni (Şoseua Olteniţei), parcursă în aproape 30 de minute. Atât pentru Berceni cât şi pentru Olteniţei sunt prevăzute pasaje, dar pe hârtie.

„Pe partea de sud avem aşa: pe lângă Domneşti, avem pasajul Berceni, care este în faza de proiectare şi Pasajul Olteniţei pentru care aşteptăm de la constructorul câştigător actele pentru a putea semna contractul. Odată cu execuţia pasajelor Berceni şi Olteniţei, între cele două se va lărgi centura la 4 benzi (...) Actualele pasaje au 6 luni proiectare şi 24 de luni execuţie, iar în trei ani ar trebuie să fie gata toate lucrările”, susţine Şerbănescu de la CNAIR.

După trecerea de la Olteniţei, experienţa pentru un şofer care nu circulă des pe această şosea poate fi extrem de neplăcută.

Din cauza prafului şi a mizeriei, iarba de pe margine este gri, iar în aer plutesc pungi de plastic şi un miros înţepător aduse de pe groapa de gunoi de la Glina, care se află la câţiva metri de şosea. Tabloul dezolant este completat de câteva văcuţe care se plimbă agale pe margine şi pasc din iarba „proaspătă” de lângă şosea...

Pe această porţiune s-a circulat încet, dar nu au mai fost ambuteiaje. Intersecţia cu breteaua care duce spre Autostrada Soarelui a fost traversată în jurul orei 10:00, adică la o oră şi jumătate de la plecare, respectiv de la A1.

Drumul a devenit din nou greoi în zona Pantelimon. S-a circulat bară la bară, dar s-a mers, pentru că pasajul de aici ajută foarte mult traficul. Următoarea intersecţie, cea de la Afumaţi, a fost traverstată la ora 10:29. Şi aici, pasajul de pe DN2 este vital.

După Afumaţi, şoseaua se transformă radical, la fel şi peisajul. Se intră în pădurea de la Andronache, iar drumul este unul expres, cu două benzi pe sens, astfel că distanţa dintre Afumaţi şi Otopeni a fost parcursă în mai puţin de 15 minute, deşi a fost aglomerat, iar pe traseu sunt mai multe sensuri giratorii, printre care şi cel pentru intrarea pe A3. Diferenţa dintre inelul de sud şi cel de nord este uriaşă.

De la Otopeni până înapoi în Militari, traseul a durat aproximativ 30 de minute, fiind foarte aglomerat în zona Chiajna, de unde se intră şi se iese masiv. Ieşirea de pe Centură s-a făcut, într-un final, la ora 11:15, după 2 ore şi 45 de minute.

Concluzia este simplă: nu se poate circula fluid pe o şosea care se intersectează cu alte drumuri aglomerate, iar şoferii trebuie să cedeze în toate intersecţiile. Practic, pe porţiunea de sud - unde infrastructura este inexistentă, iar drumul nu este deloc demn de o Capitală a Uniunii Europene, ci pare a fi unul din Lumea a treia - Centura este un adevărat calvar pentru şoferi.
Pe porţiunea de nord, unde sunt 4 benzi, sensuri giratorii şi pasaje, drumul se comportă bine. Doar că nu se poate face primăvară cu o floare...

Sunt zile în care pe această şosea se circulă şi mai greu, iar timpul de parcurgere poate depăşi lejer 3 ore. Iar toate datele arată că starea drumului se va menţine mulţi ani de acum.

Potrivit reprezentanţilor CNAIR, Centura Capitalei nu mai este un drum naţional, astfel că investiţiile, şi aşa puţine, vor fi limitate.

„La ora actuală, Centura nu se mai comportă ca un drum naţional, ci ca un bulevard în oraş, iar la un moment dat ea va trebui predată la instituţiile municipale şi metropolitane. Centura nu poate fi dată Primăriei Capitalei, pentru că ea se modernizează pe fonduri europene, şi nu se poate transfera”, explică Şerbănescu de la CNAIR.

Potrivit acestuia, Ministerul Transporturilor vrea să construiască o altă centură, în regim de autostradă.

„Noua Centură va fi un drum naţional, din categoria de autostradă şi va prelua traficul pe axa est-vest între Portul Constanţa şi Nădlac, pe Coridorul 4. Actuala centură nu mai are caracteristici de drum naţional, este practic un bulevard, se comportă ca Ştefan cel Mare- Mihai Bravu – Văcăreşti, sau ca Trafic Greu din Bucureşti, pentru că sunt multe construcţii şi pe stânga şi pe dreapta, se intră şi se iese frecvent, deci practic nu mai ai cum să-l gestionezi eficient, ca drum naţional. Aici trebuie găsită o filozofie urbană, nu extra-urbană”, explică Şerbănescu, care mai precizează că noua Centură în regim de autostradă ar putea fi gata în 2024 şi va costa aproape un miliard de lei, din bani europeni.

Până atunci, Centura Capitalei va rămâne drumul suspinelor pentru şoferii români, mai ales pentru cei de TIR, care sunt obligaţi să parcurgă zilnic această arteră care înconjoară, în anul de graţie 2019, o Capitală Europeană.

Campania #euprimar vă va oferi în perioada următoare, imaginea cât se poate de reală a oraşelor româneşti. Vom vedea cât de bine şi-au făct primarii munca în acest mandat şi cât a devenit “greaua moştenire”, de nedepăşit.