Eurobarometru: Majoritatea românilor au o părere proastă despre calitatea asistenţei medicale din ţară

În aceeaşi notă, 78% dintre români sunt de părere, din informaţiile pe care le au, că asistenţa medicală asigurată în ţară este de calitate mai slabă în comparaţie cu cea din alte state ale Uniunii Europene, relevă eurobarometrul "Siguranţa pacientului şi calitatea îngrijirilor medicale", realizat în perioada noiembrie-decembrie 2013.

La întrebarea "Care consideraţi că sunt cele mai importante trei criterii ce definesc o asistenţă medicală de calitate înaltă în ţara dumnevoastră?", răspunsurile românilor au coincis, în mare parte, cu cele de la nivelul UE, cel mai frecvent fiind indicate, de către respondenţii din România, personalul medical bine pregătit (53%), tratamentele ce dau rezultate (36%) şi respectarea demnităţii pacientului (29%). La nivelul UE, respondenţii au pus pe poziţia a treia criteriul echipamentelor medicale moderne, menţionat de 25%, faţă de 23% în rândul românilor.

Cercetarea a abordat şi subiectul primelor trei surse de informare cu privire la calitatea asistenţei medicale. Cei mai mulţi români au indicat medicul generalist sau specialist (60%), prietenii sau familia (58%) şi televiziunea (35%), în timp ce, la nivelul întregii Uniuni Europene, respondenţii au menţionat, drept a treia sursă, social media şi forumurile online, înaintea programelor TV.

La capitolul posibilităţii ca pacienţii să aibă de suferit în urma îngrijirilor primite într-un spital din ţară, 67% dintre români au spus că acest lucru este foarte probabil, în timp ce media europeană a opiniilor în aceeaşi direcţie este de 53%.

Relativ paradoxal, ponderea românilor este mai mică decât cea a europenilor din punct de vedere al răspunsurilor afirmative la întrebarea "Vi s-a întâmplat ca dumneavoastră sau un membru al familiei să aveţi parte de un eveniment nedorit (infecţii intraspitaliceşti, diagnostic eronat sau pus cu întârziere, erori la intervenţii chirurgicale ori la prescrierea tratamentelor) ca urmare a asistenţei medicale primite?". La această întrebare au răspuns afirmativ 17% dintre români, faţă de o medie UE de 27%.

Sensibil diferite ca pondere sunt şi răspunsurile legate de variantele pentru a putea primi ajutor, inclusiv în vederea obţinerii unor compensaţii/despăgubiri, în cazul unor suferinţe ca urmare a asistenţei medicale acordate respondentului sau unui membru al familiei acestuia. Cei mai mulţi dintre români au menţionat managementul spitalului (61%), Ministerul Sănătăţii (44%) şi un avocat (26%), în timp ce, la nivelul UE, a treia variantă a fost indicată de aproape jumătate dintre respondenţi, conducerea unităţii medicale - de 39%, iar autoritatea sanitară a statului - de 33%.

Eurobarometrul a fost realizat în urma unor interviuri faţă în faţă luate unui număr de 27.919 subiecţi din UE, printre care 1.013 din România.