#euromania. Alegerile europarlamentare şi cei 33 de aleşi ai României. Primul mare test al partidelor şi ce ştim despre liste. Campanie Mediafax

Câteva date generale:

- Alegerile pentru Parlamentul European se vor desfăşura în 26 mai 2019

- Brexit a schimbat componenţa Parlamentului European, motiv pentru care României îi va reveni un mandat în plus, urmând să avem 33 de euroaleşi (din cei 705 de euroaleşi)

- Deputaţii UE sunt aleşi o data la 5 ani, iar în România primele alegeri europarlamentare au fost organizate în 2007

- Alegerile din acest an au loc în contextul în care România deţine şi Preşedinţia Consiliului UE

- Este singura adunare transnaţională din lume aleasă prin vot direct

- Parlamentul European adoptă legi pentru protecţia cetăţenilor şi bugetele, are atribuţii de control

Campania #euromania va răspunde, pe parcursul următoarelor luni, la întrebările esentiale care stau la baza unei decizii corecte şi documentate pentru românul care merge la vot: cine sunt candidaţii propuşi şi ce îi recomandă, ce au făcut euroaleşii de până acum şi dacă mai merită încrederea şi pe viitor, ce ştiu românii despre aceste alegeri şi ce ar trebui să ştie, cât de cunoscute sunt responsabilităţile unui eurodeputat.

Totodată, vom aduce în discuţia importanţa alegerilor din 2019, acestea fiind de fapt oglinda a ceea ce urmează să se întâmple în iarnă, la prezidenţiale.

Europarlamentarele sunt şi un test pentru multe partide noi, iar eşecul în acest caz poate să fie şi finalul acestor proiecte.

Oferta partidelor pentru europarlamentare

PSD şi ALDE nu a anunţat până acum o listă finală. Cel mai probabil cele două partide vor merge pe liste separate. Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că au fost stabilite 10 criterii pentru stabilirea listei.

PNL nu a finalizat lista candidaţilor pentru alegerile europarlamentare, termenul de finalizare al acesteia este de 15 februarie. Totuşi, unul dintre principalele subiecte este legat de cel care va deschide lista, în spaţiul public apărând informaţii că nu va fi Crin Antonescu, aşa cum s-a vehiculat.

USR şi PLUS, formaţiunea lui Dacian Cioloş, vor merge împreună în alegerile europarlamentare, sub numele: “Alianţa 2020 USR+PLUS”

Lista comună este formată din: 1. Dacian Cioloş, preşedintele PLUS, 2. Cristian Ghinea (USR), 3. Dragoş Pîslaru (PLUS), 4. Clotilde Armand (USR), 5. Dragoş Tudorache (PLUS). 6. Nicolae Ştefănuţă (USR), 7. Vlad Botoş (USR), 8. Ramona Strugariu (PLUS), 9. Vlad Gheorghe (USR), 10. Alin Mituţă (PLUS), 11. Anamaria Naomi Reniuţ (PLUS), 12. Valeriu Nicolae (PLUS), 13. Oana Ţoiu (PLUS), 14. Radu Ghelmez (USR), 15. Liviu Iolu (PLUS).

PMP nu ar fi exclus să meargă în capul listei cu fostul preşedinte Traian Băsescu. Jurnalistul Ion Cristoiu a catalogat ca în acest caz va fi o „revoluţie” în europarlamentare.

Cinci candidaţi ai UDMR, printre care Winkler Gyula, Sógor Csaba sau Hegedüs Csilla, au depus dosare complete pentru Parlamentul European. Lista candidaţilor va fi finalizată în martie, Uniunea mizând pe două locuri eligibile.

Cum sunt organizate alegerile europarlamentare în România

Printr-o decizie adoptată în martie 2018 de Consiliul Afaceri Generale, viitoarele alegeri pentru Parlamentul European se vor desfăşura între 23 şi 26 mai 2019. Alegerile europene în România se desfăşoară potrivit Legii 33/2007, republicată, privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Astfel, conform actului normativ, ziua de referinţă este duminica.

Votul începe la ora 7.00, ora locală şi se desfăşoară până la ora 21.00, ora locală, când secţia de votare se închide.

Pot vota la europarlamentare toţi cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. De asemenea, pot vota cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, având domiciliul sau reşedinţa în România şi care s-au înscris în lista electorală specială pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European. Românii care votează la secţiile organizate în străinătate vor fi înscrişi pe listele electorale suplimentare.

Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua alegerilor, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Cel mai târziu cu 60 de zile înaintea zilei de referinţă, cetăţenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reşedinţa în România pot face cereri de înscriere în listele electorale speciale. Aceste cereri se depun în scris la primarul localităţii de domiciliu sau de reşedinţă, însoţite de o copie a unui document de identitate valabil.

Totodată, cetăţenii români care în ziua de referinţă se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă nu se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot la alegerile pentru Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene. Listele electorale speciale cuprind numele şi prenumele alegătorului comunitar, cetăţenia şi adresa la care alegătorul comunitar locuieşte în România.

Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă doresc să voteze la altă secţie de votare decât unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală specială votează numai dacă biroul electoral judeţean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, că au fost înscrişi în listele electorale speciale.

Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale.

Cetăţenii români aflaţi în ziua alegerilor în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu temporar; paşaportul simplu electronic.

De asemenea, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare organizată în străinătate, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate provizorie; paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar.

La alegerile europarlamentare din 2014 din totalul de români înscrişi pe liste, 18.221.061, au votat 5.911.794 de români, însemnând un procent de 32,44%. În străinătate au votat doar 30.248 de români.
Totodată, România a preluat de la începutul lunii ianuarie a acestui an Preşedinţia Consiliului UE. Procesul Brexit, migraţia, perspectiva financiară multianuală şi summitul de la Sibiu, din 9 mai, sunt doar trei dintre provocările cu care se va confrunta Preşedinţia română a Consiliului UE.

La alegerile europene, din luna mai, românii sunt aşteptaţi la urne ca să voteze cei 33 de eurodeputaţi care vor reprezenta România în PE pentru un mandat de cinci ani. Pentru prima oară, alegerile se desfăşoară în contextul ieşirii Marii Britanii din UE şi a Preşedinţiei române a Consiliului UE.

Brexit afectează numărul de europarlamentari pe care îl vor avea cele 27 de state membre ale UE, în condiţiile în care Marea Britanie ar trebui să părăsească UE. Comparativ cu alegerile din 2014, când ţara noastră a avut 32 de europarlamentari, numărul acestora va creşte la 33, în urma redistribuirii celor 73 de locuri ale eurodeputaţilor britanici în PE.

Prin urmare, conform unei decizii adoptate în iunie 2018 de Consiliul European, numărul total de locuri în Parlamentul European a fost redus de la 751 la 705, cota unora dintre statele membre ale UE crescând.

Cu toate acestea, în cazul în care Regatul Unit va fi în continuare un stat membru al UE la începutul legislaturii 2019-2024, şi anume în luna iunie a acestui an, numărul deputaţilor în Parlamentului European pentru fiecare stat membru va fi acelaşi, respectiv 32 de europarlamentari, cât are România în actuala legislatură, până în momentul în care retragerea Regatului Unit din Uniune produce efecte juridice.
Deputaţii în PE sunt aleşi o dată la cinci ani. Parlamentul reprezintă interesele cetăţenilor UE la nivel european, fiind singura adunare transnaţională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul European alege preşedintele Comisiei Europene şi numeşte comisarii, în calitate de colegiu, care trebuie să îi dea socoteală pentru acţiunile lor.

PE adoptă legi pentru protecţia cetăţenilor şi bugete. PE reprezintă cetăţenii în străinătate şi dă curs petiţiilor acestora. Totodată, PE are are mai multe puteri de supraveghere şi control. Acestea îi permit să exercite control asupra altor instituţii, să monitorizeze folosirea adecvată a bugetului UE şi să asigure implementarea corectă a legislaţiei UE.

Românii din Parlamentul European şi componenţa grupurilor

Chiar dacă eurodeputaţii din PE sunt aleşi fiecare în statul lor, aceştia formează grupuri politice create pe baza unei identităţi şi platforme politice comune. Conform normelor parlamentare, fiecare grup trebuie să aibă minim 25 de eurodeputaţi şi să reprezinte cel puţin un sfert din statele membre ale UE. De regulă, partidele politice din ţările membre îşi confirmă adeziunea la un grup existent, însă există posibilitate să îşi declare intenţia de a forma sau de a se afilia la un grup încă de când încep alegerile.

La ora actuală sunt opt grupuri politice în PE. Cele mai mari grupuri sunt ale Partidului Popularilor European (PPE)- 221 mandate şi al Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor (S&D) - 191 mandate.

Urmează Conservatorii şi Reformiştii Europeni (CRE) - 70 mandate, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) - 67 mandate, Stânga Unită Europeană/Stânga ( GUE/NGL)- 52 mandate, Verde Nordică Verzi/Alianţa Liberă Europeană (Verzi/ALE) - 50 mandate, Grupului Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe (EFDD) - 48 mandate, Deputaţi neafiliaţi - deputaţi care nu fac parte din niciun grup politic (NI)- 52 mandate.

Fiecare grup politic îşi asigură organizarea internă, prin desemnarea unui preşedinte (sau a doi copreşedinţi, în cazul anumitor grupuri), a unui birou şi a unui secretariat. Distribuţia locurilor deputaţilor în hemiciclu se face în funcţie de apartenenţa politică, de la stânga la dreapta, cu acordul preşedinţilor de grup. Înaintea fiecărui vot din cadrul şedinţelor plenare, grupurile politice examinează rapoartele elaborate de comisiile parlamentare şi depun amendamente. Grupul politic adoptă o poziţie în urma consultărilor din cadrul său. Niciunui membru nu i se poate impune o anumită variantă de vot.

În prezent, configuraţia eurodeputaţilor români în grupurile politice din PE este următoarea:

Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor: Dan Nica (PSD), Victor Boştinaru (PSD), Andi Cristea (PSD), Doru-Claudiu Frunzulică (PSD), Ioan Micea Paşcu (PSD), Emilian Pavel (PSD), Răzvan Popa (PSD), Claudiu Ciprian Tănăsescu (PSD), Claudia Ţapardel (PSD) şi Gabriela Zoană (PSD). Din acelaşi grup mai fac parte Maria Grapini (Partidul Puterii Umaniste), Damian Drăghici (independent) şi Daciana Sârbu (independent).

Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat): Daniel Buda (PNL), Cristian Buşoi (PNL), Marian-Jean Marinescu (PNL), Ramona Mănescu, Sorin Moisă (independent), Siegfried Mureşan (PNL), Theodor Stolojan (PNL), Mihai Ţurcanu (PNL), Traian Ungureanu (PNL), Adina-Ioana Vălean (PNL), Cristian Preda (recent înscris în PLUS), Csaba Sogor (UDMR), Iuliu Winkler (UDMR).

Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE): Norica Nicolai (ALDE), Renate Weber (ALDE), Mircea Diaconu (independent).

Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni: Monica Macovei (independent), Laurenţiu Rebega (independent)

Nu în ultimul rând, Laurenţiu Rebega, Monica Macovei şi Cătălin Ivan figurează în PE ca deputaţi neafiliaţi.

Europarlamentarii îi reprezintă pe cetăţeni în sensul în care aceştia protejează interesele acestora. Politicienii care candidează şi sunt aleşi de cetăţenii unei ţări pentru un mandat în Parlamentul European, odată ce devin europarlamentari se consultă cu părţile interesate şi cu experţii şi apoi votează în plen pentru cetăţenii statelor care i-au ales. Ulterior legile aprobate de eurodeputaţi se aplică în întreaga Uniune Europeană.

De asemenea, orice cetăţean al Uniunii, precum şi orice persoană fizică sau juridică având reşedinţa sau sediul social într-un stat membru are dreptul de a adresa Parlamentului European, individual sau în asociere cu alţi cetăţeni sau cu alte persoane, o petiţie privind un subiect care ţine de domeniile de activitate ale UE şi care îl priveşte în mod direct.

Totodată, Ombudsmanul European, organismul care poate face investigaţii şi care este ales de PE pentru un mandat de cinci ani, este împuternicit să primească plângeri din partea oricărui cetăţean al UE sau a oricărei persoane fizice sau juridice cu reşedinţa sau sediul social într-un stat membru, care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituţiilor, organelor, oficiilor sau agenţiilor Uniunii, cu excepţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în exercitarea funcţiilor jurisdicţionale ale acesteia.

Dacă Ombudsmanul constată un caz de administrare defectuoasă, acesta sesizează instituţia, organul, oficiul sau agenţia în cauză, care dispune de un termen de trei luni pentru a-i comunica punctul său de vedere. Ombudsmanul transmite apoi un raport PE şi instituţiei în cauză. Persoana care a formulat plângerea este informată cu privire la rezultatul acestor investigaţii.

Care este miza

Alegerile europarlamentare din luna mai se desfăşoară într-un context politic şi economic tulburat din cauza Brexit, a perioadei de negociere privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 şi într-o perioadă importantă pentru România care deţine Preşedinţia Consiliului UE pentru un mandat de şase luni.

În ceea ce priveşte ieşirea UK din UE, la finalul lunii trecute, Parlamentul britanic a respins proiectul de Acord Brexit negociat de Guvernul Theresa May cu liderii Uniunii Europene. Ulterior, Guvernul May a făcut apeluri pentru redeschiderea negocierilor pe tema Acordului Brexit, însă UE, prin vocea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a spus că Acordul nu va fi renegociat. Pe 29 martie Marea Britanie trebuie să iasă din Uniunea Europeană.

Aceasta va fi una dintre temele care probabil vor marca discuţiile politice în perioada alegerilor europarlamentare. O altă temă este cea a negocierii Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 care va avea impact asupra tuturor statelor membre. Circa 94% din bugetul UE merge către cetăţeni, regiuni, oraşe, fermieri şi companii. În jur de 6% din buget este destinat pentru cheltuielile administrative ale UE.
Un alt subiect este cel al migraţiei.

Totodată, România a preluat de la începutul lunii ianuarie a acestui an Preşedinţia Consiliului UE. Procesul Brexit, migraţia, perspectiva financiară multianuală şi summitul de la Sibiu , din 9 mai, sunt doar trei dintre provocările cu care se va confrunta Preşedinţia română a Consiliului UE.

Printre priorităţile stabilite în perioada Preşedinţiei se numără şi avansarea procesului de negociere privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Despre subiect, la începutul lunii ianuarie, premierul Viorica Dăncilă a spus că un acord politic între statele membre ale UE în privinţa cadrului financiar multianual nu va fi finalizat în timpul preşedinţiei române a Consiliului UE, deoarece nu există consens, părerile fiind divizate.

Proiecte ale unor europarlamentari români în actualul mandat

Eurodeputatul Siegfried Mureşan a fost ales la alegerile europene din 2014 pe listele PMP. La începutul lunii mai 2018, acesta a demisionat din PMP şi s-a înscris în PNL, în prezent candidând pentru un al doilea mandat pe listele partidului condus de Ludovic Orban. În dosarul său de candidatură, Mureşan spune că priorităţile sale au fost munca legislativă şi buna reprezentare a României în Europa.

Acesta a precizat că după ce a fost în PE în 2014, la trei trei săptămâni de mandat, a finalizat primul său raport legislativ prin care solicita alocarea a 3,56 de milioane de euro lucrătorilor disponibilizaţi de la Combinatul Mechel din Câmpia Turzii. Raportul a fost votat de plenul Parlamentului European, în septembrie 2014, iar banii au fost alocaţi Guvernului României pentru a fi folosiţi în sprijinul persoanelor disponibilizate de la Mechel.

Mureşan mai spune că este primul europarlamentar român care, în 2016, a fost desemnat ca negociator-şef al PE pentru Bugetul UE în 2018, de peste 160 miliarde de euro.

Alocările pentru Programul de mobilitate universitară „Erasmus+” au crescut de la 54 de milioane euro la 2,3 miliarde euro, astfel încât câteva zeci de mii de tineri europeni au beneficiat în 2018 de mii de burse, în condiţiile în care acestea au fost respinse anul precedent din cauza lipsei fondurilor.

Potrivit sursei citate, pentru 2018, a fost aprobat un buget de 11,2 miliarde euro pentru Programul de cercetare şi inovare „Orizont 2020”, cu 110 milioane de euro în plus faţă de propunerea Comisiei Europene, în contextul în care, susţine europarlamentarul PNL, România se află pe penultimul loc în UE în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat cercetării, 0,48%.

Liberalul adaugă că a obţinut ca negociator-şef al bugetului UE pentru anul precedent, 4,9 milioane de euro pentru combaterea dezinformării şi a propagandei venite dinspre Federaţia Rusă. Totodată, Serviciul European pentru Acţiune Externă a primit o finanţare de 800.000 de euro pentru instrumente de comunicare strategică, fiind prima oară când bugetul UE tratează propaganda rusă şi fenomenul „fake news” ca o ameninţare şi finanţează corespunzător măsuri de combatere a acestor pericole.

Europarlamentarul PSD Andi Cristea a declarat, pentru MEDIAFAX, că în calitate de preşedinte al delegaţiei PE pentru Republica Moldova a avut ca obiectiv principal sprijinirea tuturor proceselor de diplomaţie parlamentară care apropie Republica Moldova de Europa.

„Am avut onoarea să fiu în prima linie, alături de alţi colegi români, la luarea unor decizii cruciale pentru Republica Moldova – ratificarea Acordului de Asociere, dublarea cotelor produselor exportate de Chişinău în spaţiul comunitar, aprobarea asistenţei macrofinanciare pentru Republica Moldova. În concret, am gestionat din partea grupului meu politic Raportul referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova. Similar, am fost responsabil cu avizul Comisiei pentru politică externă referitor la propunerea de decizie a Parlamentului European şi a Consiliului privind acordarea de asistenţă macrofinanciară Republicii Moldova, în aprilie 2017”, a explicat Andi Cristea, pentru MEDIAFAX.

Eurodeputat PSD a adăugat că, în calitate de responsabil al grupului S&D cu Raportul referitor la punerea în aplicare a instrumentelor de finanţare externă ale UE, care a fost votat de PE, ceea ce a împiedicat desfiinţarea Instrumentului financiar al Politicii de Vecinătate (ENI). Contextul este cel în care Comisia Europeană propunerea ca după 2020 să fie contopite 12 instrumente financiare externe, printre care şi ENI, într-un singur instrument financiara NDICI ((Vecinătate, Dezvoltare, Cooperare Internaţională), decizie care ar fi afectat ţările Parteneriatului Estic, susţine Cristea.

„În 2018 am organizat o expoziţie aparte, piesa "View from the light", o sculptură monumentală contemporană, a artistului Bogdan Raţă. Piesa face parte din proiectul "Monumente în mişcare – Memoria Rezistenţei", care propune publicului sculpturi contemporane, temporare, de mari dimensiuni, create şi amplasate în oraşe din România unde au existat mişcări de rezistenţă împotriva comunismului sau spaţii opresive de detenţie: Piteşti, Râmnicu Sărat, Braşov, Făgăraş, Oradea”, a mai spus social-democratul.

În bilanţului pe anul 2018 al eurodeputatul Maria Grapini aceasta spune că figurează pe primul loc în ceea ce priveşte activităţile parlamentare: „întrebări scrise adresate Comisiei Europene, moţiuni, discursuri avute în plenul PE în faţa înalţilor demnitari europeni, opinii din umbră, declaraţii, rapoarte, rapoarte din umbră, număr de amendamente depuse, explicaţii ale voturilor, participarea în plenară şi voturi prin apel nominal”.

Potrivit sursei citate, Grapini a fost raportor asupra raportului referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal.

De asemenea, europarlamentarul menţionează că a fost raportor alternativ la un raport care a vizat aplicarea etapei Euro 5 a Regulamentului UE din 2013 pentru omologarea de tip a vehiculelor cu două sau trei roţi şi a cvadriciclurilor. Un alt raport la care a contribuit Maria Grapini este cel referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind instalaţiile portuare de preluare pentru descărcarea deşeurilor provenite de la nave, de abrogare a unei direcite CE din anul 2000.

În bilanţul pe anul precedent, Grapini a inclus şi şi serie de întrebări parlamentare adresate Comisiei Europene. Prima întrebare viza documentul CE transmis Guvernului României în octombrie 2012,care cuprinde o listă de cerinţe cu privire la MCV.

„Acest document cuprinde 21 de puncte, iar la punctul 20, Comisia Europeană a indicat o listă cu politicieni romani care aveau probleme cu justiţia, pentru care s-a cerut urgentarea anchetării. Consideraţi că, în această situaţie concretă, Comisia şi-a depăşit competenţele şi, dacă da, atunci care ar fi consecinţele asupra acelor persoane care au transmis această solicitare Guvernului României?”, întreabă Grapini.

De asemenea, Grapini întreabă CE ce opinie are despre faptul că România nu este acceptată în Spaţiul Schegen, cu toate că, încă din anul 2011, ţara noastră este un stat pro-european care îndeplineşte condiţiile tehnice de aderare.

Aceasta a trecut la capitolul „Acţiuni în Parlamentul European de promovare a României”, lansarea volumului de carte „România unită” şi mai multe evenimente la care a participat, având diverse teme, cum ar fi: „Rolul Ortodoxiei în Europa şi România”, „Accesul în aeroporturi- cheia mobilităţii verzi”, „Turismul şi transportul inteligent pentru dezvoltare sustenabilă”, simpozionul „Femeia antreprenor” şi conferinţa „Femei de succes în Europa”.

Rolul şi activitatea Parlamentului European

Definiţia şi rolul PE sunt reglementate prin Tratatul privind Uniunea Europeană. Conform articolului 14 al documentului, Parlamentul European exercită, împreună cu Consiliul, funcţiile legislativă şi bugetară. Acesta exercită funcţii de control politic şi consultative, în conformitate cu condiţiile prevăzute în tratate. De asemenea, PE este compus din reprezentanţii cetăţenilor UE şi este forul care alege preşedintele Comisiei Europene. Numărul europarlamentarilor nu poate depăşi 750, plus preşedintele PE.

Potrivit sursei citate, reprezentarea cetăţenilor este asigurată în mod proporţional descrescător, cu un prag minim de şase membri pentru fiecare stat membru al UE, iar niciunui stat membru nu i se atribuie mai mult de 96 de locuri.

Consiliul European adoptă în unanimitate, la iniţiativa Parlamentului European şi cu aprobarea acestuia, o decizie de stabilire a componenţei PE. De asemenea, membrii Parlamentului European sunt aleşi prin vot universal direct, liber şi secret, iar forul legislativ îşi alege preşedintele şi biroul dintre membrii săi. Locurile în Parlament sunt alocate în funcţie de populaţia fiecărui stat membru. Puţin mai mult de o treime dintre deputaţii din PE sunt femei. Eurodeputaţii sunt grupaţi în funcţie de afinităţile politice şi nu de naţionalitate.

Activitatea Parlamentului se împarte în două etape principale. Comisiile pregătesc legislaţia. Parlamentul numără 20 de comisii şi 2 subcomisii, fiecare ocupându-se de un anumit domeniu politic. Comisiile examinează propunerile legislative, iar deputaţii şi grupurile politice pot propune modificarea sau respingerea unui act legislativ. Aceste aspecte sunt discutate şi în cadrul grupurilor politice. Şedinţele plenare au ca scop adoptarea legislaţiei. Deputaţii se reunesc în plen pentru votul final pe marginea legislaţiei şi a amendamentelor propuse. În general, şedinţele plenare de desfăşoară la Strasbourg, patru zile pe lună, dar se pot organiza şi sesiuni suplimentare la Bruxelles.

La baza Parlamentului European stă Adunarea Comună a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), care a devenit adunarea comună a celor trei comunităţi europene supranaţionale existente la vremea respectivă. Adunarea a primit numele de „Parlamentul European” pe 30 martie 1962. De-a lungul timpului, instituţia, ai cărei membri sunt aleşi, din 1979, în mod direct, a trecut prin schimbări profunde, de la o adunare cu membri numiţi, la un parlament ales care stabileşte agenda politică a Uniunii Europene.

Astfel, pe 20 septembrie 1976 au fost semnate la Bruxelles decizia şi actul privind alegerea reprezentanţilor în PE prin sufragiu universal direct. În urma ratificării de către toate statele membre, acesta a intrat în vigoare în iulie 1978, primele alegeri având loc la 7 şi 10 iunie 1979. Înainte de introducerea alegerilor directe, deputaţii din Parlamentul European erau desemnaţi de fiecare dintre parlamentele naţionale ale statelor membre. Toţi deputaţii aveau astfel un dublu mandat.