#EUROMÂNIA. Care sunt paşii votării la alegerile europarlamentare şi referendum

Pe 26 mai românii votează reprezentanţii în Parlamentul European. România are alocat un număr de 33 de reprezentanţi, care sunt aleşi în sistem proporţional, pe liste închise; există o singură circumscripţie. Cu alte cuvinte, fiecare partid primeşte mandate direct proporţional cu numărul de voturi obţinute. Mandatul unui europarlamentar este de 5 ani.

De asemenea, pe 26 mai o să aibă loc şi un referendum pe teme legate de justiţie, convocat de preşedintele Klaus Iohannis.

Cele două întrebări ale referendumului care vor fi incluse pe buletinul de vot sunt:

1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”

2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”

Ambele voturi vor fi date în aceleaşi secţii de votare, a decis Executivul.

”Prin completările legislative se asigură organizarea simultană a operaţiunilor electorale şi a celor pentru referendumul naţional. Este o completare a legislaţiei astfel încât să putem afce cele două momente în acelaşi timp. Cu alte cuvinte, cetăţenii vor vota în aceleaşi secţii de votare, cu aceleaşi ştampile, în aceleaşi intervale de timp, pe buletine de vot separat. Alegătorii vor avea posibilitatea să îşi exprime dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele, în funcţie de opţiunile personale”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu.

Secţiile de votare sunt deschise între orele 7:00 şi 21:00. La ora 21:00 mai pot vota doar alegătorii care se află în sala unde se votează. În străinătate se votează în 7 şi 21 ora locală.

Dacă sunteţi omis din lista permanentă, veţi fi înscris pe o listă suplimentară. Bucureştenii trebuie să voteze la secţia unde sunt arondaţi, ei neputând vota pe listă suplimentară în alt sector.

Care sunt paşii votării?

Votarea începe la ora 7.00 şi se termină la 21.00.

Veţi prezenta actul de identitate operatorului de calculator al secţiei de votare.

După scanarea actului de identitatea şi validarea alegătorului, acesta se va deplasa înspre membrii biroului electoral. Dacă nu se

încadrează în condiţiile legale, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare ia o decizie în acest sens.

Aveţi opţiunea de a vota doar la europarlamentare sau la referendum. Dacă nu doriţi să votaţi la referendum, membrii biroului electoral al secţiei de votare vor trage o linie în dreptul spaţiului pentru semnătură pentru referendum de pe listele permanente.

După semnarea sau înscrierea şi semnarea pe lista electorală suplimentară veţi primi trei buletine de vot, unul pentru europarlamentare şi două pentru referendum.

Înainte de a intra în cabina de vot, asiguraţi-vă că pe spatele buletinului de vot este aplicată ştampila de control a secţiei de votare. Dacă aceasta lipseşte, votul va fi declarat nul!

Aplicaţi ştampila cu menţiunea “VOTAT” pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit, respectiv opţiunii de la referendum.

Îndoiţi buletinul, astfel încât pagina goală care poartă ştampila de control a secţiei de votare să rămână în afară, şi introduceţi-l apoi în urnă corespunzătorare (vor fi folosite urne diferite pentru alegeri şi referendum) astfel încât să nu se deschidă; îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

Dacă greşiţi aplicarea ştampilei, puteţi cere un nou buletin de vot, dacă nu a fost introdus în urnă. Primul va fi anulat.

Restituiţi ştampila şi primiţi înapoi actul de identitate, pe care trebuie să fie aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT” (buletine) sau un timbru autocolant (cărţile de identitate). Se va aplica un singur autocolant, indiferent dacă votaţi doar la referendum sau la europarlamentare.

Alegătorii care nu se pot deplasa la secţia de votare din cauză de boală sau invaliditate pot solicita urna specială (mobilă) de la secţia de votare cea mai apropiată de locul în care se află în ziua alegerilor printr-o cerere scrisă însoţită de documente justificative. Cererea se face cel târziu în preziua alegerilor. În ziua alegerilor, o echipă formată din doi membri ai biroului electoral se va deplasa la locul unde se află alegătorul, cu urna specială şi materialele necesare votării. Fiecare secţie de votare are o singură urnă specială, care trebuie să fie la ora 21:00 înapoi la secţia de votare.

Persoanele care asistă la săvârşirea unei fapte penale, trebuie să sesizeze de urgenţă primul echipaj de poliţie, inclusiv la 112, sau să intre în prima secţie de poliţie sau parchet şi să redacteze o plângere (dacă este vătămată de infracţiune) sau un denunţ (când cunoaşte despre o infracţiune). Plângerea şi denunţul se fac în scris şi verbal.

Infracţiunile electorale sunt specificate în Legea 286/2009 privind noul Cod Penal:

Împiedicarea exercitării drepturilor electorale
Art. 385.
(1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Coruperea alegătorilor
Art. 386.
(1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

Frauda la vot
Art. 387.
(1) Fapta persoanei care votează:

a) fără a avea acest drept;
b) de două sau mai multe ori;
c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Violarea confidenţialităţii votului
Art. 389.
(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă.

(2) Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Nerespectarea regimului urnei de vot
Art. 390.
(1) Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale
Art. 391.
(1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu figurează în această listă.

(3) Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

Sancţionarea tentativei
Art. 393. Tentativa la infracţiunile prevăzute în art. 385 şi art. 387-391 se pedepseşte.