EVALUAREA NAŢIONALĂ - REPORTAJ: Testarea la română, între "subiecte uşoare" şi colocvii ad-hoc în curtea şcolii, după examen

Bucureşti, Sectorul 2, Şcoala Centrală, ora 9.00. Evaluarea la limba română a umplut sălile cu elevi, iar împrejurimile, cu părinţi marcaţi, ca şi cei mici, de emoţii.

În sala de examen, pentru cei mai mulţi dintre copii, cele două ore ale probei trec repede. Afară, însă, 120 de minute înseamnă mult mai mult pentru mame şi taţi, toţi prinşi în discuţii şi calcule în perspectiva admiterii la liceu. Nu lipseşte, firesc, citirea contorului cu sentimente.

"Evident că eu am mai multe emoţii decât fetele mele, pentru că am gemene şi emoţiile sunt la pătrat", mărturiseşte o mamă fixată pe trotuar încă de la ora 8 şi jumătate.

Tot ea aduce vorba despre meditaţii. "La limba română, este mai uşor decât la matematică, deoarece eu sunt de formaţie filolog şi le-am putut ajuta, astfel încât nu am avut nevoie de meditaţii, lucru care nu s-a întâmplat şi la matematică".

Puţin după ora 11.00, elevii încep să iasă. Prima reacţie - să-şi caute părinţii în mulţimea adunată pe cele două trotuare din faţa şcolii.

Despre subiecte, numai de bine. "Subiectele au fost relativ uşoare, am scris la toate", spunea Ana, olimpică la limba franceză, care îi explică mamei că la una dintre compuneri a ales să scrie despre un concurs de dans, pentru că...adoră să danseze.

Citeşte şi: EVALUAREA NAŢIONALĂ: SUBIECTELE la proba de limba română

Maria, în schimb, a ales să scrie despre un concurs de volei.

Când vine vorba despre fraze şi propoziţii, relativitatea dispare şi se nasc semne de întrebare.

"Dar la subiectul doi era doar o subordonată, nu-i aşa?", îşi întreabă o elevă colega.

"Nu era doar una?".

"Ce vorbeşti? Erau două sigur".

După 11.30, elevii ies din şcoală în grupuri de câte trei-patru. Cu cât mai mulţi, cu atât mai nimerit un colocviu dedicat rezolvării subiectelor.

"Eu mi-am închipuit un concurs de atletism la care am întârziat, dar până la urmă la ajuns", spune Mihai, către cei trei băieţi alături de care a părăsit curtea şcolii.

Răspunsul unui coleg, spus cu zâmbetul pe buze, este optimist 100 la sută. "Hai, mă, că la un liceu tot intrăm şi noi. Oricum, eu am scris la toate. M-am descurcat".

Locuri în liceu vor fi pentru toţi. Ce loc va prinde fiecare se va şti, la admitere, după confruntarea baremului cu "am scris la toate".